Un altfel de experiment social din partea NASA: un an “pe Marte”

Programul NASA de plasare a primilor oameni pe Marte a intrat într-o nouă fază. Patru persoane au fost închise, începând de luni, într-un simulator unde vor sta pentru următoarele 378 de zile, într-o încercare de recreare cât mai fidelă a viitoarelor condiții de muncă și de locuit pe ”Planeta Roșie”, pentru a vedea reacțiile și adaptarea viitorul astronauți la acel mediu. Printre cei patru se află și românca Anca Șelariu, microbiolog în cadrul Marinei SUA.

Un altfel de experiment social din partea NASA

Patru persoane vor sta timp de 378 de zile, mai mult de un an, într-o structură imprimată 3D ce imită condițiile de pe Marte, a anunțat NASA.

Grupul este format din cercetătorul Kelly Haston, care este și comandantul misiunii, inginerul de structuri Ross Brockwell, medicul de medicină de urgență Nathan Jones și microbiologul de origine română, Anca Șelariu.  Dacă totul va decurge bine, ei vor fi scoși din simulator în iulie 2024.

Șelariu este microbiolog în cadrul Marinei SUA, iar experiența ei include descoperirea și fabricarea vaccinurilor, transmiterea prionilor (agenți infecțioși nonconvenționali care produc un grup de boli neurodegenerative transmisibile ale animalelor și omului), dezvoltarea terapiei genice, precum și administrarea proiectelor de cercetare a bolilor infecțioase.

Șelariu a absolvit filologia la Universitatea Transilvania, are o licență în biochimie la Universitatea Montclair, New Jersey și un doctorat în științe biomedicale interdisciplinare de la Universitatea Rutgers, New Jersey.

Impact.ro

IMAGINI indecente cu Tania Budi au scăpat din telefon! Niciodată nu ai mai văzut-o AȘA

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Ea a finalizat, de asemenea, o bursă postdoctorală la Centrul de Cercetare Prion, la Universitatea de Stat din Colorado, potrivit NASA.

Un an “pe Marte”

Structura are patru dormitoare mici, două băi, o zonă de lucru, o sală de sport și un dispensar, iar în zona exterioară este concepută să imite suprafața planetei Marte.

Misiunea CHAPEA (Crew Health and Performance Exploration Analog), cu durata de un an, este prima dintre cele trei misiuni simulate pentru zborul pe Marte, care au ca scop să ofere o perspectivă asupra sănătății și performanței membrilor echipajului care au sarcina de a trăi într-un spațiu restrâns și cu resurse limitate.

La fel cum ar trebui să facă dacă ar călători pe Marte, voluntarii vor trăi și vor lucra în habitatul de 158 de metri pătrați, care se află, de fapt, la Centrul Spațial Johnson al NASA din Houston, Texas.

CHAPEA’s 4 person crew just entered their home for the next year. They’re simulating a Mars mission to help assess health and performance in relation to Mars resource limitations in isolation and confinement. The door is officially closed and the mission has begun. Go Crew 1! pic.twitter.com/KKWKQ1opwg

— NASA’s Johnson Space Center (@NASA_Johnson) June 25, 2023

Pentru ca experiența să fie cât mai realistă, echipajul va avea parte de întârzieri de comunicare – ce vor dura între 5 și 20 de minute – și de factori de stres din cauza mediului înconjurător, în timp ce le va fi testată rezistența la izolare și la alți factori de stres psihologic, precum ar fi defecțiunile echipamentului.

În timp ce se află înăuntru, aceștia vor lua parte la activități care includ creșterea culturilor, simularea unor ieșiri în spațiu, întreținerea habitatului și experimente științifice.

”Simularea ne va permite să colectăm date privind performanța cognitivă și fizică pentru a ne oferi mai multe informații despre impactul potențial al misiunilor de lungă durată pe Marte asupra sănătății și performanței echipajului. În cele din urmă, aceste informații vor ajuta NASA să ia decizii în cunoștință de cauză pentru a proiecta și planifica o misiune umană de succes pe Marte”, a declarat Grace Douglas, cercetător principal al CHAPEA.

Haston, Brockwell, Jones și Selariu au fost aleși să ia parte la experiment după ce NASA a lansat un apel în 2021 pentru candidați ”sănătoși și motivați” să participe.

Încercările anterioare de simulare a vieții pe termen lung pe o altă planetă au oferit rezultate amestecate. Simulările, conduse de Scientific International Research In Unique Terrestrial Station (Proiectul SIRIUS) și Mars-500 au descoperit că membrii echipajelor începeau să acționeze cât mai autonom față de centrul de comandă de pe Terra, iar întârzierile în comunicare cu acesta au crescut pe măsură ce timpul trecea.

Chiar dacă există și o parte pozitivă a acestui lucru – membrii echipajului având nevoie să-și exercite sarcinile specifice pe cont propriu – există și îngrijorări generate de această tendință de rupere a legăturilor cu baza de comandă de pe Pământ a misiunii.

Simularea de acum va aduce, aproape sigur, clarificări importante în acest sens. NASA își propune să efectueze următoarele două misiuni asemănătoare, în 2025 și 2026.