Top 10 descoperiri ciudate ale științei în 2022 include găsirea unor particule de plastic în corpul uman, surprinderea unor imagini nemaivăzute din spațiu, transplantarea cu succes a unei inimi de porc la un om, precum și determinarea zilei în care au murit dinozaurii.
Anul 2022 a început în forță din punct de vedere științific când. La doar o săptămână de la Revelionul trecut, un bărbat, David Bennett, a fost supus unei proceduri experimentale de nouă ore la Centrul Medical al Universității Maryland din Baltimore. Chirurgii i-au transplantat o inimă prelevată de la un porc care a fost supus unei modificări genetice, pentru a reduce șansele ca sistemul imunitar al pacientului să respingă organul.
Bărbatul, care era bolnav în fază terminală și nu era eligibil pentru un transplant uman, a supraviețuit inițial, dar starea sa a început să se deterioreze două luni mai târziu și a murit la vârsta de 57 de ani.
În luna septembrie, oamenii de știință au reușit să efectueze cu succes primul test de apărare planetară din istorie, deviind ușor cursul unui asteroid.
În cadrul misiunii Double Asteroid Redirection Test (DART), o navă spațială a izbit intenționat asteroidul Dimorphos, aflat la o distanță de aproximativ 11 milioane de kilometri față de Pământ. Acesta nu reprezenta o amenințare pentru Pământ.
Oamenii de știință speră ca această strategie de apărare a planetei să funcționeze, dacă va fi necesar, împotriva eventualelor amenințări din spațiu.
În vară, paleontologii au descoperit cea mai veche fosilă de dinozaur din Africa. Dinozaurul, numit Mbiresaurus raathi, avea o lungime de aproximativ 1,80 metri, cântărea între 2 și 65 de kilograme și cutreiera Zimbabwe în urmă cu 230 de milioane de ani. Acesta era înrudit cu sauropodele, mergea pe patru picioare, avea dinți zimțați și un gât și o coadă lungi.
„Cei mai vechi dinozauri cunoscuți – de acum aproximativ 230 de milioane de ani, etapa Carnian din perioada Triasicului târziu – sunt extrem de rari și au fost recuperați doar din câteva locuri din întreaga lume, în principal din nordul Argentinei, sudul Braziliei și India”, a declarat Dr. Christopher Griffin, de la Virginia Tech College of Science.
În luna iunie, minerii din Yukon, Canada, au descoperit cea mai completă fosilă a unui pui de mamut lânos care a trăit în urmă cu mai bine de 30.000 de ani. Guvernul din Yukon a transmis că acesta este „cel mai complet mamut mumificat găsit în America de Nord” și doar a doua descoperire de acest fel din lume.
Fosila a fost conservată în permafrost – strat de sol și de roci ce nu se dezgheață nici în timpul verii. Cercetătorii au stabilit că puiul de mamut era femelă.
De asemenea, cercetătorii de la Cortical Labs, un start-up cu sediul la Melbourne, au demonstrat pentru prima dată că 800.000 de celule cerebrale pot îndeplini sarcini orientate către un scop. În acest caz, scopul a fost să învețe să joace jocul video numit „Pong” – tenis de masă.
„Această nouă capacitate de a învăța culturile de celule să îndeplinească o sarcină în care dau dovadă de sensibilitate – controlând paleta pentru a returna mingea prin intermediul senzorilor – deschide noi posibilități de descoperire care vor avea consecințe de anvergură pentru tehnologie, sănătate și societate”, a spus doctorul Adeel Razi, unul dintre autorii studiului.
Oamenii de știință au descoperit în acest an că microplasticele sunt peste tot, inclusiv în organismul uman. Acestea sunt particule de plastic cu diametrul mai mic de 5 milimetri. Deocamdată, nu se știe ce impact pot avea acestea asupra corpului.
Cercetătorii din Țările de Jos au prelevat probe de sânge de la 22 de donatori adulți sănătoși anonimi și le-au analizat pentru a detecta particule de plastic. Aceștia au descoperit că 17 dintre cei 22 de voluntari (77,2 %) aveau microplastice în sânge.
De asemenea, cercetătorii de la Universitatea din Hull și de la Facultatea de Medicină din Hull York au descoperit microplastice în cea mai profundă secțiune a plămânilor, dovedind că acestea ajung în organism pe cale respiratorie.
Noul telescop spațial al NASA, în valoare de 10 miliarde de dolari, a trimis în sfârșit primele imagini ale universului timpuriu. Pasionații de astronomie au putut vedea o „pepinieră stelară”, o stea muribundă acoperită de praf și un „dans cosmic” între un grup de galaxii.
Imaginile au fost realizate de James Webb – un succesor al celebrului observator Hubble – și au fost publicate de Administrația Națională Aeronautică și Spațială (NASA) în luna iulie.
Genomul uman a fost în sfârșit cartografiat în totalitate. În luna aprilie, cercetătorii au publicat o secvență fără lacune de aproximativ trei miliarde de baze sau „litere” ale ADN-ului unei singure persoane, la 20 de ani după ce a fost realizată prima schiță.
Conform cercetătorilor, obținerea unei secvențe complete, fără lacune, a bazelor din ADN-ul uman este esențială pentru a înțelege variația genomului uman și contribuțiile genetice la anumite boli.
Lucrarea a fost realizată de consorțiul Telomere to Telomere (T2T), care a inclus cercetători de la Institutul Național de Cercetare a Genomului Uman (NHGRI); Universitatea din California, Santa Cruz (UCSC); și Universitatea din Washington, Seattle.
Într-o premieră istorică, astronomii au dezvăluit o imagine remarcabilă a unei găuri negre masive ce se află în inima galaxiei noastre, Calea Lactee. Denumită „Sagittarius A”, aceasta are o masă de aproximativ 4,3 milioane de ori mai mare decât cea a Soarelui și se află la o distanță de aproximativ 27.000 de ani-lumină față de Pământ.
Din cauza distanței la care se află față de noi, experții au spus că aceasta apare pe cer de aceeași mărime ca o gogoașă pe Lună, potrivit Daily Mail.
În luna aprilie, paleontologii au dezvăluit că au descoperit primele rămășițe fosilizate ale unui dinozaur care a fost ucis chiar în ziua în care un asteroid masiv a lovit Pământul, în urmă cu 66 de milioane de ani.
Mai exact, piciorul unui Thescelosaurus – un erbivor de mici dimensiuni – a fost descoperit alături de un fragment din roca spațială de 11 kilometri lățime care l-a ucis.
Paleontologul Robert DePalma, de la Universitatea din Manchester, a declarat că aceste descoperiri ar putea oferi prima dovadă fizică a faptului că dinozaurii au fost uciși de un asteroid la sfârșitul perioadei cretacice.