Țările care nu plătesc gazul rusesc în ruble nu au acces la el. Ce se află în spatele cererii lui Putin, de fapt

Cătălina Burghelea 01.04.2022, 13:48
Țările care nu plătesc gazul rusesc în ruble nu au acces la el. Ce se află în spatele cererii lui Putin, de fapt

Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care le cere cumpărătorilor de gaz rusesc din țările considerate ostile să plătească în ruble, începând de vineri, 1 aprilie, folosind un cont special la o bancă rusă, sau să își vadă contractele. Ordinul liderului de la Kremlin a fost respins de guvernele europene, Germania – puterea industrială a Europei – numindu-l „șantaj politic”.

Țările „neprietenoase” care cumpără gaz din Rusia trebuie să-l plătească în ruble

Cererea lui Vladimir Putin este considerată o răzbunare la sancțiunile occidentale fără precedent impuse Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina. Moscova spune că acestea sunt asemănătoare cu un război economic.

„Dacă nu se fac astfel de plăți [în ruble], vom considera că acest lucru este o neplată din partea cumpărătorilor, cu toate consecințele care decurg. Nimeni nu ne vinde nimic gratis și nici nu vom face caritate. Contractele existente vor fi oprite”, a spus, joi, prNeweședintele Rusiei,

Moneda rușilor a coborât la minime istorice după ce Putin și-a trimis trupele în Ucraina acum cinci săptămâni, când Statele Unite și aliații săi au luat măsuri pentru îndepărtarea Rusiei din sistemele globale de plăți. Însă, valuta națională și-a revenit după decizia lui Putin de a impune plata gazului rusesc în ruble.

Moneda națională a rușilor a revenit la valoarea de dinainte de război

Joi, la mai bine de o săptămână după ce președintele rus a declarat, pentru prima dată, că Moscova va începe să-și vândă gazul către „țări neprietenoase” în ruble, moneda s-a tranzacționat la 81,7 pentru un dolar american, aproape același nivel ca în 23 februarie.

Până acum, Europa a cheltuit între 200 și 800 de milioane de euro (880 de milioane de dolari) pe zi pe gazul rusesc. Aceste vânzări slăbesc deja foarte mult efectul sancțiunilor, indiferent de modul în care sunt efectuate plățile. În timp ce convertirea sumelor într-o rublă mai puternică va spori bogăția Rusiei, pare să existe și un obiectiv politic în spatele cererii lui Vladimir Putin. Federația Rusă obligă țările occidentale să aibă de-a face cu banca centrală a Moscovei, aflată pe lista neagră.

Impact uriaș dacă Putin închide robinetul pentru gaz

Europa depinde foarte mult de Rusia pentru nevoile sale energetice, aproximativ 40% din gazele sale provin din aici. Dacă Moscova decide să închidă robinetul, efectul ar fi devastator. Ar putea declanșa lipsuri de aprovizionare, închiderea fabricilor și costuril enorme la energie.

Mizele sunt deosebit de mari pentru Germania, cea mai mare economie și putere industrială europeană. Înainte de începerea războiului, 55% din importurile sale de gaz proveneau din Rusia, cifra scăzând la 40% în primul trimestru al anului 2022.

Germania are un plan de urgență în trei pași

Guvernul de la Berlin, care și-a accelerat planurile de a renunța la gazul rusesc și de a-și diversifica aprovizionarea, a activat deja prima fază a unui plan de urgență în trei pași. Strategia ar putea însemna raționalizarea energiei dacă rezervele de gaze devin prea scăzute.

Prețurile gazelor din Olanda au atins deja niveluri record din cauza preocupărilor legate de aprovizionarea cu gaz, stimulând inflația în regiune și crescând riscul de recesiune, notează Al Jazeera.

Lista țărilor „neprietenoase” este alcătuită din cele care au aplicat sancțiuni dure Rusiei.  Printre acestea se numără SUA, statele membre ale Uniunii Europene, Canada, Japonia, Norvegia, Singapore, Coreea de Sud, Elveția, Ucraina și Regatul Unit. De precizat că unele, inclusiv SUA și Norvegia, nu sunt cumpărătoare de gaz rusesc.

Urmăriți Impact.ro și pe
Cătălina Burghelea
Este redactor Playtech. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării și a masterului în Marketing Online din cadrul ASE, Catalina Burghelea s-a alaturat echipei de stiri de...