Pe unde trece Via Transilvanica

Via Transilvanica începe de la Putna (județul Suceava), străbate 10 județe și se termină la Drobeta Turnu-Severin. Drumul s-a deschis oficial în urmă cu câteva zile și îi poartă pe turiști prin sate pitorești și peisaje incredibile din cele zece județe. Acum, după aproximativ patru ani și jumătate, țara noastră se alătură altor state europene cu trasee asemănătoare, care atrag anual foarte mulți turiști.

Asociația Tășuleasa Social a inițiat amenajarea acestui minunat traseu. Organizația neguvernamentală a folosit ca model organizarea traseelor de pelerinaj, cum ar fi Drumul Sfântului Iacob. În ceea ce privește instalarea marcajelor, aceasta a fost realizată în mai multe etape în perioada 2018 – 2022.

Cum s-au desfășurat lucrările

Primii 134 de kilometri au fost inaugurați în anul 2018 pe raza județului Bistrița-Năsăud. Anul următor au fost marcate secțiunile de drum din județele Suceala și Mehedinți. În 2020 au fost finalizate traseele din Mureș, Harghita, Brașov și Sibiu, iar totalul de drum marcat ajungea la circa 800 de kilometri.

În anul 2021, totalul de drum marcat a ajuns la 1.077 km, după finalizarea traseului de 250 km prin județul Caraș-Severin. Pe 8 octombrie 2022, traseul complet a fost inaugurat. De menționat este faptul că, la pregătirea traseului au luat parte sute de voluntari, iar în jur de 800 de km au fost finanțați prin donații, sponsorizări și diferite parteneriate cu companii.

Pe unde trece Via Transilvanica – Traseu

Cele zece județe traversate de Via Transilvanica sunt: Suceava, Bistrița‑Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți. Drumul este împărțit în șapte regiuni istoric-culturale, iar acestea sunt:

• Bucovina – Putna, Sucevița, Vatra Moldoviței, Vatra Dornei, Poiana Stampei (136 km)
• Ținutul de Sus – Poiana Stampei, Pasul Tihuța, Bistrița, Câmpu Cetății (277 km)
• Terra Siculorum – Câmpu Cetății, Sovata, Praid, Archita (163 km)
• Terra Saxonum – Archita, Sighișoara, Mediaș, Bazna, Micăsasa (194 km)
• Terra Dacica – Micăsasa, Blaj, Alba Iulia, Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Bucova (153 km)
• Terra Banatica – Bucova, Caraș-Severin, Reșița, Prigor, Parcul Național Domogled – Valea Cernei (224 km)
• Terra Romana – Parcul Național Domogled – Valea Cernei, Drobeta-Turnu Severin (115 km).

La fiecare kilometru există borne mari de andezit (260 kilograme), iar fiecare dintre acestea prezintă sculpturi realizate de artiști plastici din Cluj, Iași, Timișoara și Bulgaria. Via Transilvanica este marcată cu semne pictate pe lemn sau piatră în culorile alb și portocaliu. Săgeata albă este pentru direcția Putna, iar cea portocalie pentru Drobeta Turnu-Severin.

Via Transilvanica s-a deschis oficial

Drumul traversează România în diagonală, din Nord-Est și până la Dunăre, fiind realizat în mare parte din donații. Traseul de drumeție de la Putna la Drobeta Turnu-Severin a fost s-a deschis oficial pe 8 octombrie 2022.

Acesta poate fi parcurs pe jos, cu bicicleta sau chiar călare. Așadar, frumusețile țării noastre pot fi descoperite și parcurgând acest traseu inedit. Odată cu inaugurarea drumului, România a intrat pe harta mondială a țărilor care au trasee asemănătoare.

„Ca să iubești România, trebuie să îi dai o șansă, să o iei la pas, să mergi din comunitate în comunitate, care e filozofia acestui proiect. El trece prin 400 de comunități pe diagonală, 107 unități administrativ teritoriale, 1.400 de km, la fiecare km are o bornă de andezit sculptată”, a declarat Alin Ușieru, coordonator de proiect, potrivit stirileprotv.ro.

Așadar, dacă ești pasionat de drumeții și vrei să descoperi frumusețile țării noastre, nu ezita să parcurgi măcar o parte din Via Transilvanica. Cu siguranță nu vei regreta că ai luat această decizie.

The post Pe unde trece Via Transilvanica. Are o lungime de peste 1.400 de km și străbate 10 județe appeared first on IMPACT.ro.

Trasee și locuri de vizitat din Munții Măcinului

Turiștii și cei dornici de aventură se împart, de regulă, în două categorii: cei care iubesc muntele și cei ce preferă marea. Astăzi ne vom adresa primei categorii și povesti puțin despre Munții Măcinului care, chiar dacă nu sunt atât de cunoscuți precum Munții Carpați, Munții Bucegi sau Rodnei, de exemplu, păstrează o bogăție naturală magnifică, de origine botanică, faunistică și geologică, precum și un farmec aparte.

După cum aminteam în rândurile de debut ale materialului, Munții Măcinului sunt cei mai vechi munți din România, având drept cel mai înalt punct Vârful Țuțuiatul, care măsoară doar 467 metri. Poziționați între Delta Dunării și Litoralul Mării Negre, Munții Măcinului fac parte din lista deosebită cu locuri de vizitat din România.

Fiind cei mai vechi din România, Munții Măcinului au o deosebită importanță între munții țării, interesul deosebit al cercetătorilor fiind orientat către săpăturile arheologice și către cercetarea științifică a tezaurului natural existent aici, deopotrivă.

Și munții ca și apele, ca și omenirea, au vârste deosebite. Unii sunt tineri, abia înălțați, cu crestele semețe ce zgârie norii, cu văi proaspete, adânci, de amețești uitându-te în fundul lor. Sunt ca omul în plină vlagă, cu mușchii de oțel, cu mișcările de căprioară, cu privirea surâzătoare, vioaie, plină de speranțe. Sunt și munți bătrâni, peste capul cărora, nu de veacuri, ci de sute și mii de veacuri, au curs puhoaiele revărsate din cer. Semeția munților a apus; văile s-au netezit. Sunt gârbovi, deși cu făptura tinereții, cioturi rămase din falnici stejari. Așa sunt Munții Măcinului în tinerețea cărora nu existau nici oameni, nici păsări. S-au înălțat când temelia Carpaților nu era măcar plămădită“.

– Ion Simionescu: Între Dunare și Mare, 1939

Citește și: Dusterul Jandarmeriei care a creat senzaţie în Munţii Banatului. Așa ceva n-ai mai văzut FOTO

Destinații pe care nu ai voie să le ratezi

În ciuda faptului că zona nu este foarte dezvoltată din punct de vedere turistic, cu toate că potențialul este imens, Munții Măcinului prezintă câteva locuri inedite care trebuie admirate cel puțin o dată în viață. Haideți să descoperim în continuare despre ce este vorba.

1. Traseul Culmea Pricopanului

Acest traseu începe în localitatea Măcin, la Regia Tutunului și urcă în Vârful Sulucu Mare, pe la Piatra Râioasă și Șaua Serparu, până la Vârful Caramalău și Fântâna de Leac și se întoarce la Măcin, având o lungime de 6 kilometri. Pe acest traseu, perfect chiar și pentru camping cu cortul, cea mai spectaculoasă creastă, cu o mulțime de formațiuni granitice, stânci și panorame variată spre Depresiunile Măcin, Dunăre, Luncavița, este Masivul Pricopan.

2. Traseul Țuțuiatul

Traseul Țuțuiatul debutează de la Centrul Greci, spre Valea Morsu, urcă spre Țuțuiatu și coboară pe Valea Piscului Înalt și ajunge la Cetățuia. Are o lungime totală de 7 kilometri, iar de aici se pot vedea Culmea Pricopanului și vârfurile crestei principale a Munților Măcin, precum și orașele Galați, Măcin și Brăila.

3. Traseul Dealul cu Drum

Traseul începe de la Greci, merge spre Valea Racova și Valea Piatra Roșie, după care iese în Valea Curături și continuă pe Valea Taița până ajunge la Nifon și are o lungime totală de 14 kilometri. Deși este mai lung decât celelalte două, este ușor de parcurs, iar panoramele observate de aici te vor lăsa fără cuvinte.

4. Traseul Vârful Crapcea

Traseul Vârful Crapcea începe, pe un drum trasat cu bandă roșie pentru 12 kilometri, de la Cerna, merge spre Valea lui Puiu, Vârful Echiștea, Vârful Crapacea, Dealul Carpacea și continuă până la Balabancea. Cele mai importante specii de plante pe care le vei putea observa pe acest traseu sunt: garofița pitică, clopoțelul dobrogean, dar și reptile precum țestoasa dobrogeană, gușterul dobrogean sau șopârla de stepă.

5. Traseu tematic Poveștile Măcinului

Acest traseu are o dificultate medie și are ca punct de plecare localitatea Greci. Ulterior, urcă pe Dealul cu Drum și continuă spre vârful Călcată, după care coboară pe Valea Carabalu. Aici veți găsi specii de floră și faună de importanță europeană, printre care: stânjenelul de stâncă, garofița pitică, milițeaua dobrogeană, balaurul dobrogean.

6. Traseul Cozluk

Acest traseu este fascinant în special pentru faptul că traversează mai multe ere geologice și prezintă o gamă variată de roci aparținând celor două mari formațiuni geologice din Munții Măcin. Pe acest traseu veți putea întâlni mai multe specii de plante. Iată câteva dintre ele: ghiocelul cu frunze îndoite, brândușa, codița șoricelului, dar și păsări precum: șoim dunărean, ciuf de pădure sau acvilă țipătoare.

Atracții turistice din Munții Măcinului

Parcul Național Munții Măcinului

Parcul Național Munții Măcinului se întinde pe mai mult de 10.000 de hectare și reprezintă una dintre cele mai frumoase rezervații naturale din țară. Aici veți găsi stejari pufoși și stâncari, dar și păduri de gorun și peisaje unice de stepă cu aspect de gol alpin.

Lacul Iacobdeal

Lacul Iacobdeal a apărut în urma extragerii granitului din fosta carieră de piatră de pe Iacobel și are, după cum puteți observa, un aspect asemănător lacurilor glaciare. Interesant de menționat că lacul se alimentează subteran și nu se varsă în nicio apă curgătoare, nici nu se scurge în Dunăre.

Observatorul Astronomic de la Luncavița

Comuna Luncavița nu este recunoscută doar pentru zona de deltă și munte, ci mai degrabă pentru faptul că este singura comună din România care are și un Observator Astronomic. Odată ajunși aici, veți putea observa cerul și stelele într-un peisaj demn de aparatul de fotografiat.

Vinul de Măcin

Dacă ai ajuns în zonă e musai să vizitezi și podgoriile viticole care se întind la poalele munților paralel cu Dunărea Veche pe direcția Măcin, Greci, Carcaliu și Cerna, și să descoperi povestea din spetele fiecărui produs din regiune. Pofticioșii pot degusta vinuri de excepție la podgoria Sarica Niculițel.

Cetatea Arrubium

Atestată documentar în anul 100 e.n., Cetatea Arrubium este una dintre cele mai vechi cetăți din România, fiind trecută pe lista monumentelor istorice din zonă. Ruinele cetății se află exact pe teritoriul orașului, în partea de nord-vest.

The post Ce locuri trebuie să vizitezi neapărat dacă mergi în munții Măcinului. FOTO appeared first on IMPACT.ro.

Traseele montane afectate de viitură sunt acum impracticabile

Unul dintre traseele afectate este un drum asfaltat pe unde iubitorii muntelui puteau ajunge cu mașina până la Cabana Padina și care acum este făcut țăndări după ce o viitură l-a decopertat parțial. Al doilea traseu este cel dinspre Lacul Scropoasa din Cheile Zanoagei, drum închis după ce podețele din Cheile Tătarului au fost luate de apă. La intrarea pe poteca turistică sunt foarte multe aluviuni, arbori dezrădăcinați și resturi de masă lemnoasă, după cum a anunțat Regia Națională a Pădurilor.

Salvamontiștii dâmbovițeni le recomandă turiștilor să fie foarte atenți dacă doresc să se aventureze pe munte și să consulte înainte prognozele meteorologilor.

În ultimele 24 de ore, vremea a fost destul de capricioasă și în zona dâmbovițeană a masivului Bucegi, ploi torențiale și o viitură în zona Zănoaga. Potrivit meteorologilor și în următoare 24 de ore, ne vom confrunta cu instabilitate atmosferică accentuată. De la un interval orar, la altul se poate schimba avertizarea meteo, este anunțul Salvamont Dâmbovița.

Și Consiliul Județean Dâmbovița este la curent cu situația din zonă montană a județului, convocându-se Comitetul Județean pentru Situații de Urgență.

Sunt 5 puncte de interes județean și local care au fost afectate de aluviuni și de creșteri ale debitelor râului Ialomița. De departe, cel mai mult a avut de suferit DJ714, zona Cheile Tătarului: au fost avariate grav drumul și două poduri pe o porțiune de 200 de metri.

Tot pe DJ714, în zona Campingului Zănoaga, aluviunile și materialul lemnos adus de ape au colmatat o porțiune de drum, au blocat una din căile de acces în camping și au avariat un pod. Turiștii aflați în momentul de față în camping sunt în siguranță și au dorit să-și continue vacanța, a precizat Corneliu Ștefan, președintele CJ Dâmbovița.

The post Traseele montane afectate de viitură sunt acum impracticabile. Este incredibil cum s-au rupt drumurile VIDEO appeared first on IMPACT.ro.

Jepii Mici

De-alungul anilor, traseul Jepii mici a făcut multe victime, deși nu este consuderat cel mai perculos. Pe acest traseu poți ajunge din Bușteni pe Platoul Bucegi, destul de repede.

Însă, trebuie să știi ce faci, atunci când pleci într-o astfel de călătorie. Panta este foarte abruptă, poteca este îngustă. Aceste porțiuni sunt asigurate totuși cu lanțuri sau cabluri.

Este nevoie ca turistul să urce pe stânci. Deci, fără experință, nu ai ce să cauți într-un asemenea loc, doar dacă ai foarte mult curaj. Traseul este închis pe timp de iarnă și cea mai sigură perioadă pentru a-l parcurge este în lunile iunie – început de octombrie.

Trebuie să fiți extrem de atenți pentru că riscul de alunecare este foarte ridicat, în cazul în care este zăpadă.

Piatra Craiului

Piatra Craiului este una dintre cele mai frumoase și apreciate zone. Este un traseu de peste 8 ore dedicat celor cu multă experiență pe munte. Un astfel de traseu trebuie tratat serios.

În cazul în care vreți să străbateți zona, asigurați-vă că aveți apă. Aceasta este una dintre probleme, pentru că nu aveți nicio sursă. Traseul este marcat cu bulină roșie și are aproximativ 20 de km, potrivit life.ro.

Puteți urca de la Cabana Curmătura prin Șaua Curmăturii și apoi până la Turnul Pietrei Craiului. Din vârful Turnului începe traseul de creastă, aflat la peste 2.100 de metri altitudine, până la Vârful La Om și apoi Șaua Funduri.

Traseul în întregime are, în funcție de punctul de plecare, între 22 și 30 de kilometri. Există și Creasta Sudică, iar aceasta este mai puțin frecventată de turiști. Este sălbatică și periculoasă. Aceasta se întinde între Șaua Grindului și Podu Dâmboviței.

Custura Sărății

Traseul din Munții Făgăraș are o lungime de numai 1,3 kilometri și este considerat unul dintre cele mai periculoase.  Este foarte solicitant, astfel că traseul se parcurge în 2-3 ore, în funcție de pregătire și vreme.

Custura Sărății se află între Vârful Șerbota și Șaua Cleopatrei.  Arată ca un arc de cerc. Are multe porțiuni expuse, unele dintre ele, prevăzute cu lanțuri, și orice pală de vânt, picătură de ploaie sau urmă de zăpadă poate provoca probleme serioase celor ce se încumetă în acea zonă, scrie sursa citată.

Strunga dracului

Strunga dracului se află pe Creasta Munților Făgăraș. Are o lungime de numai 180 de metri, hornul are o înclinație de 70-80 de grade. În 2018 acest traseu a fost închis însă definitiv din cauza căderilor de pietre abundente din zonă și a pericolului extrem la care erau supuși turiștii.

Cei care doresc să meargă pe creasta Făgărașilor au la dispoziție o potecă ocolitoare. Zona este minunată și puteți încerca o astfel de experiență unică.

The post Cei mai periculoși munți din România. Accidentele se țin lanț în aceste zone appeared first on IMPACT.ro.