Suma uriașă plătită de România către UE pentru ambalajele de plastic pe care nu le reciclează: „Sunt bani pe care îi dăm pentru că nu ne facem treaba”

România achită anual o sumă exorbitant de mare către Uniunea Europeană (UE) pentru ambalajele de plastic pe care nu le reciclează. În acest sens, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor s-a gândit la o metodă prin care să încerce să-i convingă pe cetățeni că este absolut necesar să recicleze deșeurile pentru a atinge ţintele de colectare şi reciclare impuse de Europa.

România, în coada clasamentului din UE la reciclare

Mai precis, suma plătită de țara noastră pentru deșeurile nereciclate este de nu mai puțin de 200 de milioane de euro pe an. Pentru ca acest lucru să nu se mai întâmple, a fost lansată prima campanie naţională de informare şi educare a publicului privind modul de reciclare a deşeurilor care se va derula timp de un an de o instituţie publică și are acordat un buget de 10 milioane de lei.

„România, la capitolul reciclare, se află undeva la coada clasamentului şi acest lucru este cauzat, pe de o parte, de lipsa de infrastructură, dar şi de faptul că, deşi foarte mulţi cetăţeni spun că sunt interesaţi de colectarea separată şi de reciclare, adică peste 88%, în realitate lucrurile de fapt stau altfel.

Ne confruntăm cu această contradicţie între voinţa cetăţeanului declarată în cadrul unui sondaj şi realitatea, modul în care cetăţenii se raportează practic la această problemă. Campania este finanţată Fondul de Mediu prin AFM şi este derulată de Ministerul Mediului timp de un an. Are un buget de 10 milioane de lei”, a declarat ministrul Mediului, Tanczos Barna.

Acesta a adăugat că începând cu data de 1 decembrie, campania „Reciclăm în România” va fi vizibilă în mediul online, iar din 15 decembrie vor fi difuzate primele spoturi radio-TV.

Cu toate acestea, nu se știe încă dacă această campanie inedită va putea rezolva problema blocurilor care au ghenă cu tub și nu au pubele speciale, mai ales că în marile orașe ale țării există foarte multe cartiere unde autoritățile locale iau măsuri scăzute pentru a-i forța pe oameni să arunce deșeurile separat.

Nu trebuie uitat nici faptul că autorităţile publice locale au obligația de a plăti mai multe contribuţii la Fondul pentru Mediu în momentul în care nu reușește să realizeze ţintele de colectare şi reciclare impuse de Comisia Europeană şi, implicit, de Ministerul Mediului.

„În 2020, comunităţile, prin primăriile centrale, au plătit peste 110 milioane de lei, pentru nerealizarea ţintelor la nivel de comună sau oraş. Această sumă a crescut la 224 de milioane de lei, în 2021, şi probabil că va creşte şi în 2022. Sunt bani care ar fi putut fi redirecţionaţi către investiţii absolut necesare la nivel local, creşe, grădiniţe, spitale”, a spus ministrul de resort.

În prezent, România plătește doar pentru ambalajele de plastic nerecuperate sume extrem de mari, mai precis aproape 200 de milioane de euro pe an către Uniunea Europeană (UE), dar vina o are și legislația actuală, deoarece nu a fost adaptată pentru a putea grăbi procesul de reciclare.