EXCLUSIV

Guvernul dă zeci de milioane de euro pe insule ecologice digitalizate pentru deșeuri. Activist de mediu: „Mai bine începeam cu tomberoanele clasice”

Gabriela del Pupo 15.09.2022, 12:59
Guvernul dă zeci de milioane de euro pe insule ecologice digitalizate pentru deșeuri. Activist de mediu: „Mai bine începeam cu tomberoanele clasice”

Programul de un sfert de miliard de euro pentru insule digitale  pentru deșeuri anunțat de Ministerul Mediului naște semne de întrebare, mai ales în condițiile în care în majoritatea orașelor din România nici măcar nu s-a ajuns la un grad de colectare selectivă semnificativ al gunoiului. Peste 4000 de astfel de insule ar urma să fie achiziționate după ce primăriile din întreaga țată vor depune cereri pentru finanțare. Programul începe astăzi, 15 septembrie 2022 și se desfășoară până pe 14 noiembrie 2022 iar finanțarea este incusă în PNRR. Impact.ro a sta de vorbă cu Dan Trifu, președintele Asociației Eco-Civica, organizație care monitorizează activitatea de încurajare a colectării selective în mediul urban, dar și alte programe de mediu.

„După ce populația era deja obișnuită cu colectarea selectivă, făceam acest lucru gratis”

Pentru o mai bună colectare selectivă în România, la ora actuală nu ar fi necesare finanțări atât de mari. Mai ales că, deocamdată, primăriile nici măcar nu au asigurat infrastructura minimă pentru colectarea selectivă, mai exact containere separate. Insulele digitale de 50.000 de euro sunt prin urmare un pas care s-ar putea dovedi prea mare pentru o populație care nu a deprins încă obiceiul de a recicla. Ca și multe alte investiții, și aceasta s-ar putea dovedi doar o ocazie de inaugurare, punctare a unui obiectiv realizat, care mai apoi să fie inutil ca utilizare.

Costurile unui astfel de program, deși finanțat prin PNRR, nu sunt deloc mici. Alocarea financiară pentru subinvestiţia I.1.b Construirea de insule ecologice digitalizate este de 260.130.000 Euro, împărţită astfel: 48.130.000 euro pentru insule supraterane încasetate cu containere de 1.1 metri cubi (aprox. 4.814 insule ecologice digitalizate); 143.200.000 euro pentru insule supraterane cu containere individuale (aprox. 7.564 insule ecologice digitalizate); 68.800.000 euro pentru insule subterane cu containere individuale (aprox. 1.376 insule ecologice digitalizate), transmite ministerul într-un comunicat conform news.ro.

Dan Trifu, activist pentru mediu și președintele organizației Eco-Civica, crede că existau multe alte priorități în acest moment care să fie și adaptate la nevoile populației și la criza din energie. De asemenea colectarea selectivă se poate realiza și cu costuri mult mai reduse.

„S-a încercat în Sectorul 3, sunt sub nivelul solului, pe sistem de lift. Populația încă nu este pregătită pentru astfel de tehnologie, sunt zone urbane care înțeleg această problemă și unde am putea avea o mentenanță cât mai ieftină. Până la urmă despre asta este vorba.

Cred că trebuia să începem cu colectarea separată, să o punem în practică, cu tomberoanele clasice, și pe măsură ce populația se obișnuia, pe parcurs, anumite zone, din cele urbane, care au o digitalizare mult mai performantă decât alte zone ale țării, ar putea începe un astfel de program.

Noi ținem foarte tare  la colectarea separată, punem întâi cinci recipiente pentru fracțiile respective, chetuieli minime, și cred că acei bani erau mult mai bine să fie redirijați către panourile fotovoltaice.”, spune activistul de mediu.

De altfel colectarea separată poate aduce bani la bugetul local al oricărei Unități Administrativ Teritoriale.

„Încasezi niste bani pentru acele deșeuri reciclabile, cu care poți face astfel de stații de colectare digitalizate, pe parcurs, după ce populația era deja obișnuită cu colectarea selectivă, făceam acest lucru gratis. Suma nu este alocată corect atâta timp cât nu colectezi separat. ” spune Dan Trifu.

Sistemul de management integrat al deseurilor din Romania
Sistemul de management integrat al deseurilor

„Cred că era mult mai bine ca acei bani să fie redirijați către panourile fotovoltaice”

Impactul investirii a un sfert de miliard de euro într-un program de montare a panourilor fotovoltaice pentru populație sau chiar agenți economici și instituții ar fi adus un aport semnifucativ în contextul crizei. Panourile produc o catitate semnficativă de energie, mult peste cea produsă de o hidrocentrală.

„Cred că acei bani era mult mai bine să fie redirijați către panourile fotovoltaice. Vedem cu toții că acest program nu pornește, este un program care ar aduce un aport de energie la sistemul național, un program care ar reduce foarte mult facturile românilor. Acești bani era imperios necesar să fie dirijați pe surse alternative de producere a energiei, pentru consumatorii casnici, chiar și cei economici. Chiar către administrațiile publice, să îi dirijeze. Acum să dau 10.000 pe un sistem de genul acesta? Vă dați seama câte familii ar putea primi panouri fotovoltaice având în vedere suma. Zeci de mii de familii.

Obțineam undeva la 300.000 de KW, o energie gratis care ajuta și populația și mediul. O mini-hidrocentrală produce undeva la 30 de megawați. Iată niște avantaje extraordinar de mari. Prin fondul de mediu Ministerul ne-a obligat în toți acești ani să ne cumpărăm mașini, cu ghilimelele de rigoare, în loc să rezolvăm multe din problemele de mediu.” a concuzionat președintele Eco-Civica.

Ministrul promite și un program mai eficient pentru montarea de panouri fotovoltaice dar începând cu anul viitor.

„Reducem birocrația și va funcționa în principiu pe modelul „Rabla electrocasnice”, unde fiecare beneficiar se va înscrie în sistemul informatic și după aceea va merge la un prestator de serviciu, o companie atestată, care apare pe site-ul AFM, care poate să instaleze panourile fotovoltaice. E o schimbare de ordine în procesul de evaluare. Dosarele vor fi analizate, evaluate de companiile care fac și instalarea, și AFM va face prin sondaj control la acele companii care primesc documentele, care le încarcă în sistem. Externalizăm, practic, prin acest mod și preluarea dosarelor, și evaluarea, o să meargă mult mai repede.” a declarat Tanczos Barna la Digi 24.

Ce presupune programul insulelor ecologice digitale?

Potrivit ministerului, această subinvestiţie sprijină activităţi/acţiuni specifice pentru înfiinţarea şi dotarea de insule ecologice digitalizate (ansamblu de containere), pentru următoarele fluxuri de deşeuri colectate separat: deşeuri de hârtie şi carton, deşeuri de plastic şi metal, deşeuri de sticlă, deşeuri biodegradabile, deşeuri reziduale, acţiuni specifice pentru dezvoltarea platformei software necesară operării insulelor ecologice digitalizate şi administratorii datelor, acţiuni specifice de promovare a investiţiilor, precum şi pentru promovarea principiului „plăteşte pentru cât arunci”.

„Finanţăm integral realizarea acestor insule. Oferim şi posibilitatea instalării unor insule ecologice digitalizate îngropate, subterane, care funcţionează foarte bine în zone de turism, în centrul oraşului, unde nu există loc sau nu este estetic să fie amplasate celelalte tipuri de containere. Cheltuielile eligibile pentru unităţile administrativ-teritoriale sunt cele legate de achiziţia insulelor ecologice, cele de informare, pentru a pregăti populaţia cum să le utilizeze, precum şi punerea în funcţiune a containerelor, împreună cu sistemele de citire a informaţiilor de pe card, baza de date, instalarea acestor sisteme”, declară ministrul Barna.

Se vor putea depune cereri de finanţare în limita plafonului maxim de 200% din alocarea financiară totală.

Beneficiari eligibili sunt Unităţile Administrativ-Teritoriale (inclusiv subdiviziunile/sectoarele acestora) organizate la nivel de municipiu şi oraş.

Valoarea maximă eligibilă a proiectului corespunde unui cost unitar eligibil, după cum urmează:

  • Insule supraterane încasetate cu containere– 10.000 euro/insulă, fără TVA, echivalent a 49.195 lei, fără TVA;
  • Insule supraterane cu containere individuale – 19.000 euro/insulă, fără TVA, echivalent a 93.471 lei, fără TVA;
  • Insule subterane cu containere individuale – 50.000 euro/insulă, fără TVA, echivalent a 245.975 lei, fără TVA.

Un beneficiar poate să depună mai multe cereri de finanţare, dar cuantumul total cumulat al finanţării acordat în cadrul Investiţiei 1, Subinvestiţiile 1.a, 1.b, 1.c nu poate depăşi pragul maxim de 15 milioane de euro per beneficiar.

Informaţii detaliate privind accesarea şi derularea măsurilor din cadrul PNRR sunt cuprinse în Ghidul specific condiţii de accesare a fondurilor europene aferente PNRR în cadrul apelului de proiecte PNRR/ 2022/c3/s/i.1.b, mai precizează Ministerul Mediului.

Urmăriți Impact.ro și pe
Gabriela del Pupo
Pentru Gabriela del Pupo presa nu a fost prima alegere. Absolventă a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj, a lucrat mai bine de 10 ani în domeniul artelor spectacolului. Pasiunea pentru știri...