EXCLUSIV

Spionajul militar. Fără milă, iertare sau regrete – confesiunile generalului Stan Petrescu (II). Cum se luptă, de fapt, SBU (Ucraina) și FSB (Rusia)

Cristian Botez 14.05.2022, 17:47
Spionajul militar. Fără milă, iertare sau regrete – confesiunile generalului Stan Petrescu (II). Cum se luptă, de fapt, SBU (Ucraina) și FSB (Rusia)

După al Doilea Război Mondial secretele bombei atomice au fost furate de către KGB şi GRU.

„Începând cu 1945 nu a mai avut loc nici un război la scară planetară, nici o mare putere nemaifiind implicată într-un conflict care să-i ameninţe existenţa. Totuşi, spionajul nu şi-a pierdut nimic din vigoare: mai întâi în timpul ‘războiului rece’, care a făcut ravagii între anii 1945 şi 1963 şi care a fost teren de încercare pentru acţiunile secrete; apoi, recent, când spionii au fost orientaţi dinspre zona acţiunii politice destabilizatoare spre cea a economiei şi tehnologiei.

Nici nu se terminase bine Al Doilea Război Mondial şi obiectivul atomic american a fost penetrat, iar secretele bombei atomice au fost furate de către reţelele de spionaj ale KGB şi GRU din care au fost descoperiţi câţiva agenţi în SUA şi în Anglia, care au oferit, dacă mai era nevoie, noi dovezi despre agresivitatea serviciilor sovietice; în acelaşi timp, americanii puneau la punct o nouă tehnologie de spionaj şi sporeau numărul misiunilor de fotografiere, deasupra teritoriului sovietic, ale avionului U-2, care zbura la 16 000 de metri altitudine.

Simpla lectură a ziarelor din acea perioadă atestă faptul că spionajul îşi lărgise sfera de acţiune, fără să-şi piardă însă din intensitate. Este utilizat de toate taberele şi aproape de toate ţările; în toată această perioadă au fost formulate liste întregi de nume de spioni demascaţi, spioni sovietici. Deoarece termenii ‘spionaj’ şi ‘spioni’ sunt folosiţi atunci când se face referire la adversari, continuă să se uziteze termenul de contraspionaj”. Manipulare, dezinformare și difuzarea de Fake News și Bad News. „Spuneți-le ce vor să audă” (V. I. Lenin)

Spionajul militar. Cum se luptă SBU și FSB
Culisele spionajului militar

„Metodele utilizate sunt dezinformarea, discreditarea și propaganda, adică manipularea”

De la apariția tiparului și până în epoca pe care o trăim, digitalizată extrem, comunicarea a devenit una din forțele motrice importante și chiar factor determinant pe timp de război. În favoarea uneia sau alteia din forțele beligerante. Și generalul (r) Stan Petrescu, invitatul special impact.ro, prin intermediul acestui interviu acordat în exclusivitate, ne spune mai multe.

„Dacă Gutenberg a dat posibilitatea întregii lumi să aibă acces la informație, prin inventarea în 1434 a tiparului, Marconi și radioul său au permis ca aceasta să fie receptată într-o arie și mai largă, cu o viteză uimitoare. Televiziunea a dus acest proces la apogeu, telespectatorul fiind martor la scrierea istoriei, în direct, prin intermediul camerelor de luat vederi.

În secolul vitezei, cel mai de preț bun era și continuă să rămână informația. Nu de puține ori s-a afirmat că informația înseamnă putere. Exemplele care pot confirma această afirmație sunt extrem de numeroase pe parcursul istoriei, însă nu întotdeauna ne face plăcere să ne aducem aminte. De prea multe ori informația a fost folosită cu bună știință în scopuri care contravin eticii morale, în goana unor personaje avide după faimă, putere și control al maselor. Hitler, Stalin, Mao sau Ceaușescu sunt exemplele cele mai grăitoare.

Ei au rămas în istorie prin cruzimea de care au putut da dovadă, dar și prin abilitatea cu care au putut manipula atât de ușor milioane de oameni. Instrumentele care au făcut posibile aceste fapte sunt radioul, televiziunea sau ziarele. Metodele utilizate sunt dezinformarea, discreditarea și propaganda, adică manipulare, adică inducerea în eroare prin difuzarea de știri false.”

Presa, calul de bătaie al spionajului militar

Un teren minat pentru cei care lucrează în presă. În primul rând pentru jurnaliști. În timpuri excepționale, iată, acum, în cazul, în situația războiului dintre Ucraina și Rusia, se decelează valorile, competențele, abilitățile profesionale gazetărești, și chiar talentul de a sluji adevărul, uneori recurgând la subtilități, atunci când există un control din partea unor instituții, de stat sau private.

Generalul Stan Petrescu ne vorbește direct, ne spune pe șleau ce știe. Concis, ca un titlu în text, este vorba despre „Comunicațiile digitale, pâinea manipulării și știrilor false”. Și dezvoltă subiectul în continuare:

„Asadar, manipularea și inducerea în eroare, minciunile media au un efect mai pronunțat atunci când la ‘complot’ participă mass-media, devenind astfel o manipulare mediatică. Presa scrisă și vorbită, audiovizualul, pierd teren în fața uriașelor rețele sociale. Dacă ne oprim asupra cuplului informare-informaţie/știre, vom constata că dezinformarea, discreditarea și propaganda ar putea fi percepute ca o ‘negare’ a informării sau, mai bine spus, ca o asimilare de informaţii false, o intoxicare informaţională.

În opoziţie cu informarea, dezinformarea nu vizează cunoaşterea şi poate fi nedeliberată, atunci când mesajele sunt transmise către public de către neprofesionişti (amatorism jurnalistic etc.) sau deliberată, implicând o strategie care are ca efect transmiterea unor mesaje parţial sau total neadevărate, îndreptate spre anumite ţinte relevante. Sub aspect neintenţional, sursele de mesaje sunt deservite de neprofesionişti. Veleitarismul acestora sau diletantismul celor ce transmit aceste mesaje pot servi la colorarea senzaţională a conţinuturilor, cu intenţia de a stârni curiozitatea şi interesul unor segmente cât mai largi de opinie.

Gradul de pertinenţă cu care sunt prelucrate insuficient ‘ştirile’, diversitatea enunţurilor, prin corelarea cu un spaţiu (canal de comunicare) limitat de inserare într-o situaţie informaţională, deci inevitabilitatea unei selecţii a mesajelor, practica uzuală mass-media (distorsionare a mesajelor) pot duce la dezinformare”.

Spionajul militar. Cum se luptă SBU și FSB
Spionajul militar, componentă a războiului

Fenomenul știrilor false este un mecanism organizat de structuri de putere acoperite

În timpul parcurgerii materialului trimis de generalul Stan Petrescu, reporterul impact.ro, semnatarul acestui interviu exclusiv, a trebuit să ia decizii personale de selecție, trecute prin filtrul unei experiențe jurnalistice de peste trei decenii. Nu este vorba de o autocenzură, ci de o dozare înțeleaptă a informațiilor. Care nu sunt deloc ușor digerabile pentru un om mai puțin familiarizat cu ceea ce se petrece dincolo de „realitatea” prezentată de canalele media. Ce am dat la o parte, însă acum va fi reluat, în materiale distincte, bine documentate, mereu în slujba adevărului, exclusiv numai de, impact.ro.

Și continuăm cu discursul invitatului special impact.ro, generalul Petrescu.

„ Internetul și digitalizarea, considerate a fi topite în cea de-a cincea revoluție comunicațională, a revoluționat comunitățile social media, facilitând comunicarea și asocierea utilizatorilor în grupuri în funcție de preferințe și interese. Numărul extrem de mare de utilizatori aflați în spațiul cibernetic a generat conexiuni variate și nașterea comunităților (controlate de serviciile de informații), care de cele mai multe ori le depășesc numeric pe cele din mediul offline. Să inventariem platformele social media care au surclasat toate trusturile mass-media clasice: Facebook, Twitter, LinkedIn, YouTube, Instagram, WordPress, Wikipedia, Amazon, TripAdvisor, WhatsApp,Tiktok, League of Legends.

Fenomenul știrilor false sau uriașa ‘promiscuitate digitală’ (sintagmă spusă în coloratură jurnalistică), nu este o creație a bloggerilor, ci un mecanism organizat,  care are la butoane structuri de putere acoperite. Sistemul diabolic planetar a fost dezvoltat de teoreticieni militari în căutarea unor modalități noi de lansare a campaniilor de control propagandistic în masă. Pentru că, să reținem cu atenție, orice acțiune propagandistică eficientă în spațiul public cibernetizat presupune cunoașterea și analiza atentă a comportamentului țintelor, mediului de existență, influențelor maxime și minime impuse de cadrul social.(…) Așadar, registrul de fake news-uri este destul de larg: dezinformare prin relatarea toaletată a evenimentului, folosindu-se tehnici de negare a faptelor, inversarea acestora, mixajul adevărului cu falsitatea, contrafacerea motivului, estompare, difuzie, confuzie, generalizare și utilizarea părților inegale. O modalitate aparte de realizare a unor veritabile fake news-uri, dezvoltată ca urmare a evoluției înaltei tehnologii, este cea a deepfake-ului, prin care se creează clipuri video, conținând elemente veridice (imagine și sunet), dar care nu au existat niciodată”.

Direct, în actualitate: Războiul Ucraina-Rusia

Generalul în rezervă Stan Petrescu:

„Unii ‘privesc’ războiul ca pe un film, ca pe ceva care se întâmplă departe și care nu-i poate atinge, cu trimitere la Conflictul de pe teritoriul Ucrainei. Spionii infiltrați de Rusia în Ucraina au fost anihilați. Operaţiune de contraspionaj de succes. Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat a recent că a identificat şi anihilat o rețea de agenți ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Federația Rusă.

Reţeaua era formată din foști cercetași militari ucraineni, care au trecut de partea rușilor. Ofițerii de contraspionaj ai SBU au dezvăluit că trădătorii au activat pe  teritoriile Regiunilor Odessa, Nikolaev, Kiev, Chernigov și Zhytomyr. ‘SBU a stabilit că cetățenii ucraineni au fost recrutați și au îndeplinit misiuni de cercetare pentru colaboratorii FSB Vadim Dautov și Denis Sobko’, se precizează în comunicatul de presă remis la 5 februarie 2022. Ucrainenii au aflat că se pregăteau operațiuni de sabotaj, care să ajute serviciile speciale din Republicile Donețk și Lugansk să se infiltreze în Ucraina.

În plus, cârtiţele aveau misiunea de a pregăti specialiști în domeniul informațiilor. Una dintre ţintele trădătorilor era aerodromul strategic Kulbakino, din orașul Nicolaev. Un interes crescut a fost şi pentru Forțele pentru Operații Speciale, dar şi pentru Statul Major al Forțelor Navale. De asemenea, a fost vizat și Centrul pentru Operații Speciale Navale din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei. Spionii Moscovei planificaseră inclusiv răpirea unuia dintre foștii comandanți ai Forțelor pentru Operații Speciale din Ucraina.

Spionajul militar. Cum se luptă SBU și FSB
Generalul în rezervă, Stan Petrescu

„Spionajul rus, sub presiunea sancțiunilor UE”, generalul Stan Petrescu

„După invazia în Ucraina, Rusia a suferit pierderi în rândul armatei, sancțiunile occidentale i-au afectat economia, iar acum a venit rândul spionilor ruși să fie înlăturați, deoarece au început expulzările masive de diplomați din diverse capitale europene – ajunse la un nivel fără precedent. Practic, axa GRU-FSB a fost decapitată.

Contraspionajul european și cel american au avut un rol deosebit și imediat la declanșarea expulzărilor, scopul fiind acela de a pedepsi Rusia pentru invazia sa din Ucraina. Și asta , pentru că oficialii din FSB, serviciul de securitate al Rusiei, și GRU, serviciul de informații militare, au jucat un rol determinant în planificarea și desfășurarea războiului.

La nivel european se cunoaște că, o țară neutră cum este Austria, deși de mai mulți ani este considerată o placă turnantă a spionajului rusesc, s-a alăturat și ea țărilor UE și a anunțat că expulzează patru diplomați ruşi pentru „activități incompatibile cu statutul lor diplomatic, o formulă subtilă care este folosită pentru a face referire la spionaj. România, la rândul ei, anul acesta a anunțat că a declarat persona non-grata 10 reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse în România.

Presa din toate colțurile lumii face cunoscut faptul că, numărul oficialilor ruși expulzați din SUA și Europa, a ajuns, de la începutul războiului, la peste 400. Aceste expulzări în masă de spioni acoperiți, cele mai mari din istoria modernă, au efecte de durată dezastruoase asupra serviciilor de informații rusești, Vladimir Putin aflându-se în incapacitate operativă de a spiona și de a submina Europa prin propagandă și diversiune activă”.

Rusia a reacționat și a expulzat aproape 200 de diplomați occidentali

Dezvăluirile generalului în rezervă Stan Petrescu, voce autorizată, profesor și doctor în spionaj, îți taie răsuflarea. Avem, iată, informații la pas, cu ce se petrece în războiul din Ucraina, și din această perspectivă a războiului. Și impact.ro este beneficiarul acestora în slujba și spre buna și corecta informare a cititorilor noștri.

„Pe bază de reciprocitate, Rusia răspunde proporțional cu represalii asemănătoare, dând afară din țară 189 de diplomați occidentali. Prin urmare, și rețeaua de informații occidentală din Moscova este afectată grav. În practică, urmare a regimului de control autocratic, acest lucru este mai simplu. Pe teritoriul lor, serviciile de securitate rusești au la dispoziție mai multe resurse și puteri pentru a urmări ofițerii de informații occidentali aflați în ambasadele din Moscova decât invers – un ofițer GRU se poate deplasa și întâlni mai ușor cu oameni în Berlin decât un ofițer CIA în capitala Rusiei, agenții ruși simțindu-se în fostele țări socialiste din Europa ca la ei acasă. Mai puțini spioni ruși la New York, Londra sau Paris înseamnă și mai puțini potențiali agenți dubli.

Analizând condițiile din războiul slavo-slav din Ucraina putem afirma că este mult mai sângeros decât zdrobirea Primăverii de la Praga. Analiștii de informații conchid că Rusia a fost umilită de acest război dezastruos, iar la Moscova, eșaloanele superioare ale FSB-ului par să fie într-o criză și agitație depline, fiind învinuite de Putin că au furnizat informații nesigure și că din cauza lor operațiunea din Ucraina a eșuat.

Expulzarea diplomaților ruși din Europa marchează sfârșitul unei ere pentru spionajul Moscovei

Până la jumătatea lunii aprilie 2022, dintre toate statele membre UE, doar Malta, Cipru și Ungaria nu expulzaseră niciun diplomat rus. Trebuie arătat că există o diferență clară între un diplomat adevărat și un spion, iar persoanele care au fost expulzate din Europa nu au fost alese la întâmplare, ci pe baza dovezilor rezonabile care arată că rușii au încălcat Convenția de la Viena în care au fost adoptate normele diplomației legitime.

În afară de spionaj, Rusia a încălcat normele în privința dezinformării de pe rețelele sociale, folosind Twitter-ul pentru a trimite mesaje prin care insultau guvernele țării gazdă, motiv ce poate declara persona non grata orice asemenea persoană cu asemenea preocupări. România, încă de anul trecut, a luat măsura interzicerii Platformei Sputnik, prin care rușii transmiteau pe spațiul opiniei publice românești mesaje toxice”.

Masacrul din Bucha, moment critic în războiul contrainformațiilor

„Când crimele din Bucha au ieșit la lumină, imediat după ce rușii s-au retras din nordul Ucrainei, Germania a expulzat 40 de diplomați ruși, Franța 35, Spania 25, Slovenia 33 și Italia, care dăduse deja afară doi diplomați în 2021, a mai trimis acasă 30. Din motive necunoscute, Franța a extins lista diplomaților ruși expulzați cu încă 6 persoane. Lituania a decis să-l expulzeze chiar pe ambasadorul rus Aleksei Isakov. Drept ‘cadou de adio’, un grup de protestatari a colorat lacul din fața ambasadei Rusiei în culoarea roșie.

Olanda și Belgia au luat măsuri similare chiar înainte de a apărea știrile din Bucha, iar Luxemburgul a expulzat și el un diplomat rus, dar având în vedere că în total erau doar 3 diplomați ruși în țară, măsura a fost mai mult decât simbolică. În multe cazuri, diplomații expulzați nu erau acuzați de spionaj atât de mult cât erau acuzați de răspândirea de informații false. Germania și-a motivat decizia de a expulza 40 de ruși de la ambasadă pentru că lucrau împotriva libertății cetățenilor germani și împotriva coeziunii societății germane.

În Suedia, serviciile de securitate au informat anul trecut Ministerul de Externe că unul din trei oficiali ruși de la ambasada din Suedia sunt spioni, adică 11 sau 12 din cei 35. În ciuda acestor informații, doar trei au fost expulzați”. Date culese și oferite redacției impact.ro de generalul Stan Petrescu

Înstrăinare tot mai accentuată între Occident și Rusia

Fără îndoială, acest război, din nefericire din coasta granițelor României, pare a anunța începutul unei epoci sumbre, pe care mulți dintre noi, mai ales din cei care am prins anii anteriori acelui ciudat decembrie 1989, o credeam apusă pe vecie. O altă epocă de „Război Rece”, sintagma care a denumit întreaga perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, perioada relațiilor sensibile, adesea pe muchia de cuțit a unor confruntări decisive, inclusiv nucleare, dintre Vest și Est, dintre Capitalism și Comunism/Socialism, dintre, în nota definitorie, SUA și URSS, predecesoare federației Rusiei de azi.

Și, în final de interviu, cu promisiunea revenirii cu alte date și teme, generalul în rezervă Stan Petrescu ne mai spune ceva.

„Separarea Occidentului de Rusia din prezent reprezintă un nou model de Război Rece. Când NATO a expulzat opt diplomați ruși care erau atașați sediului de la Bruxelles al alianței, în octombrie 2021, Rusia nu s-a limitat la a adopta măsuri asemănătoare, ci a renunțat cu totul la misiune și a închis biroul de informații al NATO din Moscova.

Acum, cu fiecare zi care trece, înstrăinarea dintre Occident și Moscova pare tot mai accentuată. Cerințele pentru obținerea vizei au devenit tot mai dure. Peste 600 de companii occidentale au anunțat că își reduc sau încheie activitatea în Rusia mai mult decât o impun sancțiunile internaționale.

Presa independentă dispare și site-urile de VPN sunt blocate, ceea ce va împinge Rusia tot mai departe de Occident. Germania s-ar putea să elimine de tot dependența sa de energia rusească odată pentru totdeauna, rupând astfel o întreagă rețea de afaceri, instituții și legături culturale care s-au dezvoltat din anii ’70”.

Și o notă de încheiere din partea reporterului impact.ro, realizatorul și autorul acestui interviu. Am, dacă nu certitudinea, cel puțin impresia vie, că veți privi cu mai multă atenție programele de știri ale diferitelor canale tv, fie autohtone, fie externe.

Urmăriți Impact.ro și pe