Serviciul de Informații Externe (SIE) a decis să admite într-un răspuns pentru portalul specializat UmbrelaStrategica.ro faptul că proiectele legilor securității naționale sunt „variante de lucru ce urmează să parcurgă procesele legislative”.
Reprezentanții SIE au arătat că „în procesul de evaluare, revizuire și actualizare a actelor normative din domeniul securității naționale, Serviciul a fost consultat de Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială și de Secretariatul General al Guvernului, proiectele postate fiind variante de lucru rezultate din aceste consultări, ce urmează a parcurge procesele legislative prevăzute de lege”.
Gabriel Vlase este cel care conduce SIE, fiind numit în funcție în 2018 la propunere președintelui Klaus Iohannis.
Cu o săptămână în urmă, au fost publicate pe G4Media toate cele zece proiecte de legi ale securității naționale, iar aceste proiectele de legi au fost elaborate, conform premierului Nicolae Ciucă, chiar de instituțiile vizate, servicii de informații, ministere. Președintele României a menționat că transmiterea lor spre public a fost ”o eroare”, ca o replică la publicarea proiectelor.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Cineva, și știm cine, a considerat că este bine acum să le dea pe surse. Este o eroare majoră, fiindcă oamenii sunt îngrijorați, cu toate că avem doar un prim draft (…) Nu își dorește nimeni o restaurație a vechii securități sau o încălcare a drepturilor cetățenești sau altceva. Astea sunt niște speculații care sunt pur și simplu eronate. Eronată este și scurgerea acestor prime forme către media, și, în final, acum am trecut de această fază”, a declarat președintele Klaus Iohannis.
Astfel, ele acordă puteri semnificativ sporite serviciilor de informații, acordă imunitate ofițerilor SRI și SIE, fac aproape imposibil de demis șefii celor două servicii și obligă cetățenii să colaboreze cu serviciile secrete la cererea acestora.
SIE a declarat că modificarea legii sale de funcționare ”se circumscrie” obiectivelor propuse prin Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, care a fost aprobată prin Hotărârea nr. 22 a ședinței comune a Senatului și Camerei Deputaților din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 1 iulie 2020”.
„Din perspectiva operaționalizării prezentei strategii naționale de apărare a țării, o condiție complementară tuturor celorlalte valori şi principii care au stat la baza elaborării acestui document programatic o reprezintă asigurarea unui cadru legislativ coerent şi aplicat, menit a contribui la consolidarea culturii de securitate şi modernizarea instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale”, a notat Serviciul din documentul menționat.
În prezent, proiectele se află în dezbaterea coaliției de guvernare și urmează să fie adoptate de guvern, apoi trimise la Parlament pentru dezbateri. Pot interveni modificări la aceste proiecte atât în dezbaterile din coaliție și guvern, cât și în Parlament.
Vorbim despre un pachet major de 10 legi care privesc funcționarea și organizarea serviciilor de informații, a armatei, ministerului de Interne și CSAT. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat pe 27 mai că proiectele sunt analizate în cadrul fiecărui partid din coaliție, iar într-o săptămână vor intra în dezbaterea Guvernului, pentru a fi trimise la Parlament.
