Schimbările climatice, mit sau realitate? Octavian Berceanu: „Partea de cale ferată, care este acum, să o transformi într-o bretea verde, să poți respira”

Au venit avertismentele, statisticile, și într-un final, rezultatul. De ani de zile suntem avertizați asupra schimbărilor climatice însă o statistică oficială spune că numărul de oameni care mor în Europa din cauza poluării este de ordinul sutelor de mii, 238.000, mai exact. Bucureştiul şi Ilfovul sunt polul poluării în Europa iar această statistică nu este luată în seamă de autorități, cum, de altfel, nu au fost nici alte probleme grave privind mediul. În cadrul Interviurilor Impact.ro am stat de vorbă cu fostul șef al Gărzii de Mediu, în continuare un activist prolific, Octavian Berceanu, care ne-a explicat fenomenul acestor temperaturi extreme care sunt negate de mulți critici.

Toma necredinciosul

Ca și în cazul pandemiei, un fenomen extrem de grav pentru sănătatea oamenilor este negat la nivel de masă. Se creează mici comunități care evită confruntarea realității, și afirmă că schimbările climatice nu există, cum nu a existat nici pandemie, nu există 50 de grade, la nivelul asfaltului, în centrul Bucureștiului, ori acești oameni nu se bazează pe date. Ce s-ar putea face în Capitală pentru a contracara efectele caniculei? Răspunsul este relativ simplu, câteva terase cu verdeață, un transport în comun mai confortabil și o centură verde a Bucureștiului. Nu pare un plan nerealist, nu? Și atunci, de ce este greu de realizat?

„O variantă foarte bună, despre care s-a vorbit și în trecut și este de a aduce actuala Gară de Nord undeva spre Mogoșoaia, unde să ai o nouă gară cu acces direct. Partea de cale ferată care este acum să o transformi într-o bretea verde, care să aducă aer curat înspre centrul Bucureștiului, să poți respira. Ar presupune o linie de metrou care să funcționeze racordată, București- Gara de Nord, cu acea zonă nouă, unde să avem o gară modernă. De unde poți să facilitezi accesul călătorilor spre aeroport și spre rețeaua de metrou din București.

Este singurul culoar pe care nu există blocuri și construcții astfel încât să ai o trecere. Ar aduce aer mult mai bun către București.

Pe lângă schimbările climatice, mai avem și proverbiala „mână a omului”, care, din păcate, naște dezastre vară de vară. Nu este nici primul an, nici, din păcate, ultimul, dar aici ne situăm.

„Anul trecut am avut  167.000 de hectare incendiate pe parcursul anului, dintre care 140 de mii de hectare au fost incendiate doar în două luni. În lunile de primăvară, în care nu vorbim de arșița soarelui, nici de paie uscate pe câmp, ci pur și simplu oamenii dau foc miriștilor și la noi este un cult, a incendia.

Este infracțiune incendierea, eu nu am văzut până acum nici un dosar, de fapt noi avem o legislație, la nivel european, oameni care ar trebui să aplice legea la nivel de Africa.”

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

IMAGINI indecente cu Tania Budi au scăpat din telefon! Niciodată nu ai mai văzut-o AȘA

Invitatul nostru ne-a mai explicat faptul că 47 de grade în Viena nu sunt resimțite la fel ca în Capitală.

Interviul integral în link-ul de mai jos:

„Haide să-i învățăm pe copii să privească în ansamblu schimbările climatice, incendiile și ce se mai întâmplă prin lume!”

Octavian Berceanu și-a exprimat părerea și pe rețelele de socializare înainte de a vorbi cu noi. Sunt 5 milioane de kilometri pătrați predispuși la incendii în Africa. Bilanţul deceselor în urma incendiilor de vegetaţie declanşate în mai multe regiuni din Algeria a crescut luni la 34, printre care şi 10 soldaţi, a precizat Ministerul de Interne în contextul valului de caniculă care a cuprins nordul Africii şi sudul Europei, informează Reuters. Nici pompierii români care se luptă cu focul în Grecia, sau chiar în țară, nu sunt feriți de pericole extreme.

„Haide să-i învățăm pe copii să privească în ansamblu schimbările climatice, incendiile și ce se mai întâmplă prin lume! Incendiile din Grecia, Italia și Spania puse la un loc sunt cât un chibrit aprins lângă un foc de tabăra, fata de ce se întâmplă acum în Africa Sub-Sahariana și America de Sud. Știrile despre incendiile de păduri și vegetație curg doar din zonele „civilizate” unde flacările topesc centrele comerciale, zonele rezidențiale și infrastructura turistica. Pentru că Grecia e litoral romanesc contează enorm pentru noi ce se întâmplă acolo. În fuctie de unde arde azi, mâine vom cumpără sejuririle estivale pentru 2024, de exemplu. Lângă Atena ard pădurile pe o suprafață de peste 130 km pătrați. E panică generală și e normal să fie așa. Câteva milioane de oameni respiră un aer greu și se întreabă ce vă fi mâine. În Africa Sub-Sahariana incendiile se intand pe o suprafață de peste 5 milioane de kilometri pătrați, adică jumătate din suprafață Europei de 10,5 milioane de kilometri pătrați. În zona Africana Sub-Sahariana afectata trăiesc 1.2 miliarde de oameni. Nimeni nu vorbește despre suferințele lor, despre faptul că cei mai mulți nu dețin nici măcar o bicicleta cu care să fugă din fața focului.”

Anul trecut am avut 160 de mii de hectare incendiate, de pădure forestieră și miriște, ne-a spus specialistul.

„Despre spitale, mașini de pompieri, elicoptere sau sisteme de avertizare nici nu se mai pune problema. Poate împreună putem privi în ansamblu ce inseamana încălzirea globală și consumul de carburanți fosili precum cărbunele, petrolul și gazul natural. Sigur nici noi nu suntem pregătiți să înțelegem ce se întâmplă și nici nu vrem să reducem consumul de carburanți fosili care ne fundamentează confortul. Dar la fel de sigur vom fi o rușine pentru generațiile viitoare dacă doar ne facem o cruce mare când privim cum concediile românilor sunt făcute praf și ne doare undeva că altundeva, tot în lumea asta, oamenii mor din cauza incendiilor mai rău decât într-un război. Cât despre numărul animalelor arse sau moarte prin înfometare, nu exista nicio vorbă scrisă. Imaginile sunt din ultima săptămână, fiind accesibile public prin intermediul site-ului de mai jos. Un prim pas este că părinții, profesorii și elevii să știe că există și astfel de surse de informare și să le acceseze că să poată privi cu ochii lor ce se întâmplă în afara sălașului mioritic, zic!”