Salariul minim în România și statele UE va fi stabilit pentru un trai decent. Lider sindical: „Vor fi relansate negocierile colective, în schimbul modelului în care statul dictează”. EXCLUSIV

Președinția Consiliului Uniunii Europene și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord politic privind stabilirea unui salariu minim în statele membre care să poată asigura condiții decente de trai. Directiva europeană, care urmează să fie aprobată de Parlamentul European, nu va aduce salariul minim la același nivel în toate statele membre și nici nu va impune un salariu minim obligatoriu în UE. Aduce însă criterii clare în baza cărora se va stabili și actualiza salariul minim și crește puterea angajaților, prin sindicatele care îi reprezintă, să negociere un salariu adecvat, care să le permit un trai decent. Președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat pentru impact.ro că directiva europeană va relansa negocierile colective, pe sectoare de activitate, iar salariul minim nu va mai fi stabilit prin decizie politică.

Nivelul de trai decent stabilit prin directiva europeană va fi un punct de referință pentru fiecare stat membru în stabilirea salariului minim. Asta înseamnă că, în stabilirea salariului minim național, trebuie luate în considerare puterea de cumpărare, costul vieții, inflația și creșterea economică.

Altfel spus, salariul fiecărui angajat din statele UE trebuie să acopere cheltuielile de alimentație, costurile cu întreținerea locuinței, serviciile de sănătate, cumpărarea de haine noi și cel puțin o vacanță.

Stabilirea salariului minim trebuie să fie făcută transparent în toate cele 21 de state din UE care au salarii minime. O propunere ar fi ca salariul minim să fie cel puțin 50% din salariul mediu brut. România și mai multe state europene nu îndeplinesc acum acest criteriu. În luna martie, salariul minim brut în România a fost 6.401 lei, în timp ce salariul minim brut stabilit pentru tot anul 2022 este 2.550 lei, adică sub 40%.

Totodată, proiectul de directivă crește puterea acordată sindicatelor în timpul negocierilor colective.

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Impact.ro

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum s-a împrietenit cu medicul Ana Aslan

Noile repere nu se vor aplica imediat după ce directiva va fi aprobată de europarlamentari, în forma agreată după discuțiile dintre specialiștii Comisiei Europene, Consiliului UE și Parlamentului European, ci va exista o perioadă de implementare de cel mult doi ani.

România are acum al treilea cel mai mic salariu minim brut din UE, 515 euro, după Bulgaria, cu 332 de euro și Letonia, cu 500 de euro. Salariul din România este de aproape cinci ori mai mic decât în Luxemburg (2.257 lei) și de peste trei ori mai mic decât cele din Irlanda, Țările de Jos, Belgia, Germania și Franța.

”Directiva europeană va relansa negocierile colective pentru salariul minim”

Președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, a declarat, pentru impact.ro, că Directiva europeană va avea efecte și în România, pentru că va relansa negocierile colective, pe sectoare de activitate, iar salariul minim nu va mai fi stabilit prin deciziei politică.

”Pe de o parte, România va trebui să își rezolve această problemă, care este în spiritul directive, și anume relansarea negocierilor colective, pe toate palierele, dar în principal la nivel sectorial. Și cea de-a doua temă mare care are legătură cu directive, cu salariul minim, este cea legată de stabilirea unui mecanism tripartit pentru determinarea salariului minim”, a spus Dumitru Costin.

Liderul sindical a subliniat că, acum, salariul minim pe economie se determină prin hotărâre de guvern, după consultarea partenerilor sociali.

De fiecare data, însă, Guvernul schimbă, de la an la an, formula de calcul, în funcție de voința sa politic. Nu este o chestie serioasă”, a adăugat Costin.

Președintele BNR a precizat că numai în ultimii trei ani au fost trei guverne, cu trei modele diferite de determinare a salariului minim, de fiecare dată altă formulă de calcul.

În România, stăm pe decizie politică la salariul minim. Reamintesc că ani în șir, pe decizie politică, salariul minim a fost înghețat sau a crescut într-un ritm accelerat. În ultimii trei ani, trei guverne, trei modele diferite de determinare a salariului minim, de fiecare dată altă formulă de calcul. Și atunci, este normal să îți ceară și Comisia Europeană un mecanism independent, care să vină până la urmă cu niște analize de impact, cu valori de lucru, și nu din burtă de fiecare data”, a mai spus Dumitru Costin.

”Creșterea de salariul minim din 2022 a fost înghițită de inflație”

Liderul sindical a dat ca exemplu situația din prezent, care impune de acum o rediscutare a unei noi valori a salariului minim. Asta pentru că actualul salariu minim a fost determinat pe baza unor indicatori care au fost ”pulverizați”, printre care și indicele de inflație.

”Creșterea de salariu minim (din ianuarie 2022, la 2.550 de lei – n.r.) a fost deja înghițită de inflație. Deci puterea de cumpărare a salariului minim în România de astăzi este mai mică decât puterea de cumpărare a salariului minim de anul trecut. De asta se impune o corecție a acestui salariu”, a explicat Dumitru Costin, care a precizat că în urmă cu trei săptămâni a cerut convocarea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social ca să fie discutat și acest aspect.

Mai mult, liderul sindical spune că salariații din societățile comerciale, din mediul concurențial, au fost abandonați, iar recenta ordonanță care prevede posibilitatea acordării a 200 de lei în plus la salariul minim, fără taxe în plus, este doar la nivel de recomandare, nu este obligatorie pentru angajatori.

”Fără negocieri colective, am ajuns la peste 20% din angajați cu salariul minim”

Mecanismul de stabilire a salariului minim în statele UE va introduce inflația printre indicatorii de referință care poate să ducă în cursul unui an la ajustarea valorii salariului minim.

”În momentul în care se depășește o inflație estimată, automat să se poată ajusta salariul minim, să nu mai stăm în filosofii politice și alte minuni. Dar asta trebuie să fie creată într-un cadru tripartit, așa cum a cerut și Comisia și cum deja Guvernul României s-a angajat să facă, prin PNRR, prin acest mecanism de stabilire a salariului minim”, a mai spus președintele Blocului Național Sindical.

Comisia Europeană a înțeles importanța negocierilor colective la nivel de sector și la nivel de unitate și le-a reintrodus ca reper în proiectul de directivă europeană privind stabilirea unui salariu minim adecvat.

Este o situație cu consecințe nefaste pe piața muncii din România, unde s-a ajuns la peste 20 la sută din salariați plătiți pe salariul minim”, a adăugat Dumitru Costin.

Liderul sindical a mai spus că, prin PNRR, Comisia Europeană a cerut și Guvernul a acceptat să prindă în reforme și două care au legătură directă cu subiectul directivei privind salariul minim. Una dintre acestea prevede rescrierea Legii dialogului social, care are termen limită la finalul trimestrului patru al acestui an.

”Legea dialogului social trebuie să redea lucrătorilor și structurilor asociative ale acestora – organizațiile sindicale – puterea de a negocia colectiv, în principal de a relansa negocierile colective la nivel de sector de activitate, care nu mai există în România din mai 2011. Atunci, prin asumarea răspunderii, s-a modificat întreg pachetul legislativ care avea treabă cu organizarea sindicală, organizarea patronală, negocierile colective și conflictele de muncă.

Tot pachetul legislativ s-a transformat în ceea ce se numește astăzi Legea 62 a dialogului social. Dar atunci au fost amputate o mulțime de drepturi ale lucrătorilor din România, odată cu amputarea unor drepturi din Codul Muncii, care a fost un alt act normativ asumat de scurtătura parlamentară, și anume asumarea răspunderii, fără dezbateri politice, fără dezbateri parlamentare, pur și simplu printr-un exercițiu prevăzut în Constituția României”, a adăugat Costin.

Modelul românesc versus cele din țările nordice în stabilirea salariului minim

Legat de negocierile prelungire între Comisia Europeană, Consiliul UE și Parlamentul European privind prevederile directivei europene referitoare la stabilirea unui salariul minim adecvat, Dumitru Costin spune că au fost multe elemente care trebuiau surmontate, fiind vorba de modele diferite aplicate de statele UE, unele cu o cultură a dialogului social și altele în care statul dictează.

Există diferențe majore la nivel structural, european vorbind. Sunt țări care s-au dezvoltat și au crescut într-un anumit tip de cultură – țările nordice -, o cultură a dialogului social tripartit, unde capitalul și forța de muncă au înțeles că, pentru a evolua, pentru a crește, pentru a fi performant trebuie să își respecți partenerul. Și sunt modele de alt tip, cum sunt cele din România, modele de abordare tanchistă, în care statul este cel care dictează.

Am văzut o confruntare de culturi și, până la urmă, s-a ajuns la o soluție optimă, care să nu-i nemulțumească cel puțin pe cei din nordul Europei, care își vedeau modelele consolidate în zeci de ani distruse și aruncare la gunoi și vedeau în această directivă un mecanism de intervenție etatistă, care să le limiteze puterile pe care le au acum.

Când spun puteri, mă refer în egală măsură atât la capital, cât și la forța de muncă, acolo, statul a înțeles că este cazul să dea mai mult putere celor doi actori sociali, care stabilesc în general cam tot ceea ce ține de piața muncii și mai rămân doar niște chestiuni de reglementare limitate, cadrul legislativ, anumite tipuri de politici publice, chestii care țin de salarizare, de zona de sănătate și securitate în muncă, de educație și formare profesională a adulților, care este tot în mâna partenerilor sociali. Model de piața muncii care funcționează acolo, cel puțin, la înalți parametri”, a explicat Dumitru Costin.