09:41
La 44 de ani de la seismul devastator din 4 martie 1977, cât de pregătiți suntem în cazul în care istoria s-ar repeta? Raed Arafat îţi explică ce trebuie să faci în cazul unui cutremur major.
Ce s-ar întâmpla dacă un seism de magnitudinea celui din 4 martie 1977 s-ar produce astăzi sau în viitorul apropiat, la noi în țară? Scenariile descrise de specialiști nu sunt deloc încurajatoare. Bucureștiul are nu mai puțin de 356 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, în timp ce numărul construcțiilor consolidate depășește cu puțin pragul de 100. Într-un interviu pentru Gândul, Raed Arafat îţi explică ce trebuie să faci în cazul unui cutremur major.
„Sunt două paliere. Palierul prevenirii și al clădirilor cu risc seismic. Din păcate, încă avem un număr semnificativ cu clădiri care pot fi grav afectate în cazul unui cutremur de mare magnititudine. Pe partea de intervenție, eu spun că în ultimii ani pregătirile au fost mult mai intense, dotările au fost mult mai bune și am dus mai multe dotări specifice acestui domeniu și mai mult decât atât, s-au realizat exerciții importante. Să nu uităm exercițiul seismic 2018 prin care am testat și planul nostru de intervenție, modul în care vom lucra, s-a testat Centrul Național de Coordonare pe care îl folosim real în timpul COVID-19 de aproximativ un an. Suntem mai bine pregătiți din punct de vedere al instituției de intervenție, al IGSU, suntem mai bine pregătiți. La partea de prevenirea încă mai avem multe de realizat”, explică Raed Arafat, șeful DSU, pentru sursa citată.
Dacă la prevenție situația nu este așa cum și-ar fi dorit șeful DSU, pași importanți au fost făcuți la capitolul intervenție și instruire a populației, pentru că, așa cum spune și Raed Arafat, până la urmă, „rolul individului este foarte important în cazul unui cutremur major”.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„IGSU a creat mai multe filmulețe cunoscute sub forma campaniei „Nu tremur la cutremur” și care explică ce este de făcut. La nivelul departamentului avem aplicația DSU care poate fi descărcată de pe Google Play, iar în secțiunea a învăța există recomandări pentru momentul în care vom avea un cutremur în România și ce să facă populația. Am lucrat în acest sens și încă mai sunt multe de făcut pentru că rămâne rolul individului și al populației este foarte important în cazul unui cutremur major”, a mai spus șeful DSU, Raed Arafat.
Cutremurul din 4 martie 1977 a lăsat în urmă 1578 de morți, 11.300 de răniți, 33 de construcții distruse în totalitate în București și 32.897 de locuințe și 763 de unități industriale afectate, în alte 23 de județe. Din nefericire, dacă un seism de o magnitudine apropiată ar lovi astăzi, situația ar putea fi mult mai gravă.
„Cea mai bună definiție care a fost dată din punct de vedere seismic de un jurnalist britanic într-un articol în The Guardian, acum câțiva ani de zile. El a spus că „Bucureștiul este Capitala Europeană a cutremurelor”. Bucureștiul nu e pregătit pentru că noi, din nefericire, am consolidat foarte puțin”, a explicat Dan Lungu, profesor de siguranţa construcțiilor, citat de Aleph News.
Un alt semnal de alarmă a tras și un inginer în analiza structurilor cu risc seismic, Matei Sumbasacu, care susține că mii de clădiri din București s-ar putea prăbuși la un cutremur.
„În București avem mii de clădiri care s-ar putea prăbuși la un cutremur. Dacă 77 s-ar repeta, acum, în zilele noastre, ne putem aștepta la un dezastru de proporții mult mai mari decât în 1977. Există studii care vorbesc despre 4-500.000 de bucureșteni care vor fi afectați într-un fel sau altul”, a explicat, pentru aceeași sursă.
