Pe 4 martie 1977 avea loc cel mai mare cutremur din România ultimelor șapte decenii, cu o magnitudine de 7,3 grade pe scara Richter. Astăzi se împlinesc 43 de ani de la producerea celui mai mare cutremur din istoria recentă a României.
Cutremurul din 4 martie 1977 a pus la pământ și a avariat în doar 56 de secunde aproximativ 35.000 de locuințe, înregistrându-se 1.500 de morți și alte peste 11.000 de răniți.
Seismul a avut loc la ora 21:22 și a avut epicentrul la Nereju, în zona Vrancei. În urma acestuia s-au produs pagube, în mai multe orașe, dar în special în București, aflat în zona de impact a seismului.
Într-un document al CIA publicat la data de 11 martie 1977, este consemnat faptul că pagubele produse inițial de cutremur sunt cuprinse între 500 de milioane și un miliard de dolari, în acest bilanț nefiind incluse proprietățile private care au fost afectate.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Președintele Ceaușescu și-a făcut foarte multă imagine pe rolul pe care l-a jucat în coordonarea operațiunilor de salvare după cutremurului din 4 martie 1977, iar acest lucru a creat o nemulțumire majoră printre oficiali și cetățenii din București”, se mai arată în documentele declasificate, potrivit Libertatea.
În același document, dar și într-unul publicat la o zi după, este notat faptul că, de fapt, Nicolae Ceaușescu, ultimul lider comunist al României, încerca să se folosească de această tragedie, prin faptul că se prezenta un erou și un salvator, încercând să câștige capital de imagine.
„Numirea soției lui Ceaușescu la șefia comitetului care se ocupa cu coordonarea donațiilor interne și străine va da naștere acuzațiilor de nepotism. În plus, nemulțumirea națională care există deja are șanse foarte mari să crească în perioada următoare având ca factor principal problemele apărute în urma cutremurului”, potrivit relatărilor agenților CIA.
Pe de altă parte, potrivit unei legende urbane relatate de Mediafax, după pagubele produse de cutremur, Nicolae Ceaușescu ar fi construit clădiri atât de slab calitativ încât la zece ani distanță, multe dintre acestea s-au deteriorat masiv.
Conorm informațiilor redate de Primăria Capitalei, în București există 840 de clădiri încadrate ca având risc seismic, în vreme ce 349 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic.
