Cutremur 1977: Mii de victime, zeci de mii de clădiri avariate. Ce s-ar întâmpla azi în Bucureşti în cazul unui astfel de seism

Ioana Bucur 04.03.2021, 11:37

Cutremur 1977: Mii de victime, zeci de mii de clădiri avariate. Un oraș pus la pâmânt, familii distruse, o senzație pe care cei care n-au trăit-o nu au cum s-o înțeleagă, iar cei care i-au supraviețuit n-o vor uita niciodată. Au trecut 44 de ani de atunci. Ce s-ar întâmpla dacă istoria s-ar repeta, ce s-ar întâmpla azi în Bucureşti în cazul unui astfel de seism?

Cutremur 1977

4 martie 1977 – seara în care România s-a schimbat. La ora 21:22, se năpustește iadul pe pământ. Timp de 56 de secunde terifiante, oamenii au fost neputincioși, simțind cum pământul le fuge de sub picioare. 56 de secunde au omorât 1578 de oameni. 1391 dintre ei, în București. Părinți, copii, soți, soții…familii întregi au pierit sub dărâmături. Mulți au murit îmbrățișați, ultima alinare în fața morții. Printre cei pe care i-am pierdut s-au numărat nume uriașe, precum Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneț, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Filofteia Lăcătușu, Mihaela Mărăcineanu.

Timp de 56 de secunde, pământul a tremurat la o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. Seismul a fost resimțit în toată țara, însă cele mai mari pagube s-au înregistrat în București. Undele au ajuns până în Serbia, Ungaria, Bulgaria – unde au fost doborâte trei blocuri și 120 de oameni și-au pierdut viața -, dar și în alte țări din centrul și sudul Europei, până în Rusia.

Bilanțul total al dezastrului ce a fost „Cutremur 1977” arată cam așa:

  • 1.578 de morți,
  • 11.300 de răniți,
  • 33 de construcții complet distruse, în București. Cele mai multe erau vechi, ridicate în perioada antebelică. Au căzut și trei clădiri noi: blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Ştefan cel Mare-Lizeanu şi Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor
  • 32.897 de locuințe și 763 de unități industriale afectate, în 23 de județe.

Un an mai târziu, un raport publicat de Banca Mondială evalua pagubele totale la două miliarde de dolari, 70% din ele fiind produse în București.

„Studiile de după cutremur au arătat ca acesta a avut caracter de multi-şoc: au fost cel puţin 4 şocuri principale la adâncimi diferite, de-a lungul planului de rupere, care este estimat a avea un perimetru de 30 pe 60 km. Mecanismul de faliere a şocului principal a fost invers, orientat pe direcţia NE-SV şi uşor scufundat spre NV. Deşi în România existau la data cutremurului mai multe seismometre, doar unul dintre ele a reuşit să înregistreze corect întreaga mişcare seismică – cel de la staţia INCERC din Bucureşti (cartierul Pantelimon); valoarea maximă de acceleraţie înregistrată la nivelul solului a fost de 2,069 m/s. Cutremurul din 4 martie 1977 a fost cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul României din secolul XX (cel puţin)”, arată specialiştii Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.

Cutremur 1977. Ce s-ar întâmpla azi în Bucureşti în cazul unui astfel de seism
Cutremur 1977. Ce s-ar întâmpla azi în Bucureşti în cazul unui astfel de seism. Inquam Photos / Alberto Grosescu

Ce s-ar întâmpla azi în Bucureşti în cazul unui astfel de seism

Nu putem trăi cu credința că istoria nu se poate repeta oricând. Ce s-ar întâmpla azi în Bucureşti în cazul unui astfel de seism? În prezent, 356 de clădiri din Capitală sunt încadrate în clasa I de risc seismic, în timp ce numărul clădirilor consolidate depășește cu puțin pragul de 100.

„Cea mai bună definiție care a fost dată din punct de vedere seismic de un jurnalist britanic într-un articol în The Guardian, acum câțiva ani de zile. El a spus „Bucureștiul este Capitala Europeană a cutremurelor”. Bucureștiul nu e pregătit pentru că noi, din nefericire, am consolidat foarte puțin”, a explicat Dan Lungu, profesor de siguranţa construcțiilor, citat de Aleph News.

Un semnal de alarmă trage și Matei Sumbasacu, inginer în analiza structurilor cu risc seismic. Potrivit acestuia, mii de clădiri din București s-ar putea prăbuși la un cutremur.

„În București avem mii de clădiri care s-ar putea prăbuși la un cutremur. Dacă 77 s-ar repeta, acum, în zilele noastre, ne putem aștepta la un dezastru de proporții mult mai mari decât în 1977. Există studii care vorbesc despre 4-500.000 de bucureșteni care vor fi afectați într-un fel sau altul”, a explicat, pentru aceeași sursă.

Urmăriți Impact.ro și pe
Ioana Bucur
Fac parte din grupul curajoșilor care au decis să rămână în România și sunt dovada vie a faptului că destinul găsește mereu o cale de a ne  aduce pe drumul ce ne-a fost ales. Mă...