Povestea pogromului de la Iași, momentul negru din istoria României. Va fi comemorat cu o ședință solemnă în Parlament

Ioana Bucur 17.06.2021, 19:59
Povestea pogromului de la Iași, momentul negru din istoria României. Va fi comemorat cu o ședință solemnă în Parlament

13.266 de oameni omorâți. Povestea pogromului de la Iași, momentul negru din istoria României. 80 de ani mai târziu, va fi comemorat cu o ședință solemnă în Parlament.

Povestea pogromului de la Iași, momentul negru din istoria României

Vara anului 1941. Zilele în care regimul mareșalului Ion Antonescu a omorât 13.266 de oameni. Pentru că erau evrei. Recensământul din 1930 arăta că, la acea vreme, Iașiul avea 102.872 de locuitori. Dintre ei, peste 34 de mii erau evrei. În 1941, aceleași grupări care au planificat lichidarea evreilor din Basarabia și Bucovina își întorceau atenția asupra orașului din Moldova. Operațiunea ce a dus la masacrul din Iași făcea parte din planul lui Antonescu de purificare etnică, ce purta numele de cod „Curățirea terenului”.

Primul ordin venea pe 19 iunie, când Antonescu a cerut „să fie identificați pe regiuni [în Moldova] toți jidanii”, agenții comuniști sau simpatizanți. Ministerul de Interne trebuie să-i știe, să le interzică circulația și să fie în măsură a face cu ei ceea ce voi ordona, când va veni momentul oportun”. O zi mai târziu, șeful unei echipe de muncă forțată formată din 110 evrei tineri a primit ordin să înceapă urgent săpăturile la două gropi comune în cimitirul evreiesc.

„Să curețe Iașiul de evrei”

26 iunie 1941. Instigarea antisemită din presa locală se transforma în instigare la pogrom.

„Fiind informat că la anumiți evrei se găsesc dosite arme și munițiuni, vă rugăm să binevoiți a dispune a se efectua de îndată percheziționarea amănunțită și riguroasă a locuințelor populației evreiești, pentru a se verifica dacă nu cumva ne aflăm în fața unei acțiuni de înarmare a populației evreiești” – ordinul trimis de oamenii mareșalului Ion Antonescu Inspectoratului Regional de Politie din Iași.

Astăzi, pogromul de la Iași este descris ca un moment negru din istoria României, cel mai mare asasinat petrecut pe teritoriul țării noastre în epoca modernă. Autoritățile locale, coordonate de cele centrale, au comis crime și  violențe de neînchipuit, înainte de arestarea unui număr uriaș de evrei. Prizonierii au fost închiși în curtea Chesturii din Iași. Ca într-un lagăr de concentrare, oamenii au fost maltratați, torturați, mulți dintre ei fiind executați prin împușcare. Dar erau prea mulți. Așa că s-a găsit o „soluție”.

Povestea pogromului de la Iași, momentul negru din istoria României
Evrei arestați de jandarmi

Trenurile morții. Peste 2.500 de suflete au fost urcate în două trenuri, urmând să fie deportați din Iași. Traseul: Iași-Călărași și Iași-Podul Iloaiei. La destinație, șapte zile mai târziu, au fost scoase mii de cadavre din vagoanele lor. Și nu a fost tot. În timpul pogromului din Iași au fost săvârșite mii de alte abuzuri, crime individuale, masacre. Torționarii era militari români sau germani, jandarmi, membri ai Mișcării Legionare sau chiar civili. Vara anului 1941 – 13.266 de oameni uciși.

Pogromul de la Iași, comemorat cu o ședință solemnă în Parlament

Opt decenii mai târziu, România va comemora pogromul de la Iași cu o ședință solemnă în Parlament. La evenimentul programat pentru 30 iunie 2021 vor participa președintelui Klaus Iohannis, membri ai Guvernului, foști șefi de stat, reprezentanți ai Corpului Diplomatic acreditat la București, reprezentanți ai Casei Regale a României, Patriarhului BOR și alți lideri ai celorlalte culte religioase, reprezentanții Federației Comunităților Evreiești din România, a Armatei Române, a Academiei Române, precum și supraviețuitori sau urmași ai victimelor Pogromului.

„Prin inițiativa de a comemora 80 de ani de la cel mai mare masacru petrecut pe teritoriul României în epoca modernă în cadrul unei ședințe solemne, organul reprezentativ suprem al tuturor cetățenilor români va transmite un mesaj puternic de recunoaștere a suferinței victimelor și supraviețuitorilor Pogromului, iar acele evenimente istorice vor beneficia astfel de atenția semnificativă din partea opiniei publice interne și internaționale”, a transmis Reprezentantul Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei.

Urmăriți Impact.ro și pe
Ioana Bucur
Fac parte din grupul curajoșilor care au decis să rămână în România și sunt dovada vie a faptului că destinul găsește mereu o cale de a ne  aduce pe drumul ce ne-a fost ales. Mă...