Povestea Mariei Obrenovici, amanta găsită în patul lui Cuza în noaptea abdicării. Farmecele sale fizice l-au pierdut pe domnitor. A fost plătită cu bani grei pentru trădare

Istoria a consemnat, nu o dată, influența covârșitoare pe care unele femei au avut-o, decisiv, în destinul unor bărbați deosebit de importanți. Cazul de față aduce încă un argument în acest sens. Este vorba despre Maria Obrenovici, amanta și marea dragoste a primului domnitor al Principatelor Unite și al statului național, Alexandru Ioan Cuza. Au avut doi băieți, ce au fost crescuți de însăși soția marelui om de stat, Doamna Elena Cuza. E drept, el nu a fost ușă de biserică, adoptând o atitudine rece, distantă față de consoartă, preferând să-și omoare timpul în petreceri scandaloase, alături de nelipsiții prieteni. Mai rău, mulți istorici sunt de părere că frumoasa ibovnică a avut un rol activ în complotul sfârșit prin abdicarea lui Cuza, rod al „Monstruoasei coaliții”, la 11 februarie 1866. Arhivele relevă că a fost plătită cu bani grei pentru a contribui la trădare.

„Din fire nestatornic, şi dragostea ce o purta soţiei se risipi în localurile de petrecere unde își înstrăina rând pe rând proprietăţile, ruinându-şi sănătatea. Cum era veşnic hărţuit de datornici, căsnicia lor se destrăma într-un lung şir de suferinţe pentru soţie”, scria unul dintre istorici.

Femeia fatală, cu o bogată activitate de alcov

La unul dintre chefurile la care a participat, Alexandru Ioan Cuza o întâlneşte pe Maria Catargiu Obrenovici fiica boierului Costin Catargiu. De o rară frumuseţe, aceasta reuşeşte să-l cucerească rapid pe domnitor, aventura dintre cei doi ajungând să nu mai fie un secret pentru nimeni. De altfel, istoricii au creionat conturul prințesei sârboaice. Până la aventura cu domnitorul moldav, avea deja un renume de femeie fatală, căsătorită numai cu bărbați de rang înalt.

Fiica logofătului Costin Catargi şi a Smarandei Balş s-a căsătorit de timpuriu cu un general sârb, cu care a avut un fiu, Rubi Catargi. Câţiva ani mai târziu, Maria a pus mâna pe o altă partidă: principele Miloş Obrenovici, cu care a avut un fiu, Milan, cel care va deveni viitorul rege al Serbiei. Maria a divorţat de principe şi, în căutarea unei alte partide amoroase avantajoase, a sfârşit în braţele domnitorului Cuza.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza era renumit în epocă ca având o slăbiciune pentru femei frumoase.  Pe deasupra, potrivit lui Constantin G. Giurescu, Maria Obrenovici „voia să ia locul doamnei nu numai în inima principelui, dar şi pe tron”.

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

Ce PENSIE are Klaus Iohannis, după 42 de ani de muncă. ȘOC total! Românii au...

„În acest scop a întrebuinţat toate armele arsenalului feminin, de la cochetărie la eleganţă până la mijlocul pe care-l socotea decisiv: cei doi fii Alexandru şi Dumitru, pe care i-a avut cu principele Cuza şi pe care doamna Elena nu putuse să i-i dea. Până la urmă, e adevărat, Maria Obrenovici n-a izbutit în planurile ei ambiţioase. A fost însă pricina unor mari suferinţe sufleteşti pentru doamna Elena, care a avut totuşi tăria să se stăpânească, să nu lase să se vadă decât foarte rar şi numai rudelor de aproape- mamei ei şi cumnatului ei, Iordache Lambrino-furtuna ce-i răvăşea inima”, continua cunoscutul istoric Constantin G. Giurescu.

Un domnitor înnebunit de grațiile fizice ale curtezanei

Despre Cuza se spune că a fost vrăjit de farmecele fizice ale Mariei. Faptul că era o bună cunoscătoare a lumii politice, după ce trăise o vreme la Curtea Sârbă a fost un alt atu al Mariei Obrenovici în cucerirea domnitorului Cuza. Frumoasa brunetă era inteligentă, vorbea mai multe limbi străine, iar Cuza a fost vrăjit de toate calităţile sale. Ceea ce a început ca o aventură amoroasă, aşa cum domnitorul mai avusese la activ, s-a transformat într-o relaţie pasională şi de durată. În martie 1862, la aproape un an de la începutul idilei, Cuza îi cumpără Mariei Obrenovici o casă în strada Biserica Amzei. Locuința era aranjată şi mobilată după gustul amantei, iar Cuza a fost vreme îndelungată vizitator zilnic al imobilului. Puterea de control a Mariei Obrenovici asupra domnitorului a crescut în timp. A ajuns să facă parte din camarila acestuia şi nu s-a mai mulţumit cu casa dăruită, ajungând să petreacă nopţile la Palat, sub acelaşi acoperiş cu soţia lui Cuza. Se spune că pe perioada relaţiei lor, atât Cuza, cât şi Maria Obrenovici au avut alte relaţii amoroase.

Astfel, la braţ cu prietenul său Kogălniceanu, domnitorul nu se ferea să fie client obişnuit al bordelurilor bucureştene. În momentul întâlnirii cu frumoasa Obrenovici, Cuza avea nenumărate cuceriri la activ şi o căsnicie anostă cu doamna Elena Cuza, care îi tolerase toate escapadele. Maria Obrenovici, cu experienţă în seducerea bărbaţilor puternici, s-a folosit de frumuseţea şi inteligenţa ei pentru a obţine nu atât dragostea domnitorului Cuza, ci avantaje materiale.

„Foarte cheltuitoare, Maria Obrenovici s-a folosit pentru a-şi păstra iubirea lui Cuza de sfaturile şi mijlocirea lui Cesar Librecht, unul dintre prietenii cei mai buni ai domnitorului, confident al său şi membru de bază al camarilei domneşti. Belgianul a ştiut atât de bine să câştige încrederea lui Cuza, încât, atunci când prietenul său a ajuns domn al Principatelor Unite, l-a avansat rapid de la simplu soldat la gradul de sublocotenent, ataşându-l statului major, pentru ca, nu după mult timp, să-l facă major, numindu-l în această calitate aghiotant domnesc, alături de colonelul Pisoschi”, se menționa într-un act de arhivă.

Rolul Mariei Obrenovici la complotul Monstruasei coaliții

Înalta societate a timpului a continuat să-l evite pe Cuza. Astfel, liberalii Ion C. Brătianu, C.A. Rosetti şi Eugeniu Carada, alături de conservatorii Lascăr Catargiu, Anastase Panu, Grigore Brâncoveanu şi Gheorghe Ştirbei, precum şi căpitanii din Armata României, C. Pilat, Anton Berindei, Al. Lipoianu, Anton Costescu, Mălinescu, Alexandru Candiano-Popescu şi Handoca, au pus la cale un complot pentru a-l obliga pe Alexandru Ioan Cuza să abdice.

În noaptea de 11 februarie 1866, când complotiştii au dat buzna în dormitorul lui Cuza, Maria a fost femeia găsită în patul lui, ea deschizându-le usa. Cei doi amanţi au împărţit camera alăturată de cea în care dormea doamna Elena cu copiii soţului şi ai amantei.

La două zile de la noaptea abdicării, Cuza a plecat în exil, părăsindu-şi soţia şi copii. Maria Obrenovici l-a urmat. S-au stabilit într-un prim popas la Viena. Ea a rămas o vreme alături de domnitorul rămas fără ţară şi putere. Într-un final, l-a trădat, înşelându-l cu un apropiat al faimosului său ibovnic. În cele din urmă, l-a și părăsit pe Cuza în 1870, după ce deja se îmbolnăvise. A plecat la Curtea de la Berlin, unde a făcut parte din suita împărătesei Augusta, soţia împăratului Wilhelm I.

Domnitorul a murit la Heidelberg, din cauza bolilor de inimă şi a afecţiunilor pulmonare, iar în 1876, Maria Obrenovici s-a sinucis la Dresda când a aflat că suferă de cancer, trupul ei fiind înmormântat la Cimitirul „Eternitatea” din Iaşi.

Doamna Elena, soţia lui Cuza, a locuit ultimii săi ani din viaţă, până în anul 1909, la Piatra Neamţ. Aceasta și-a iertat soțul şi „i-a păstrat memoria cu o extraordinară devoţiune, neîngăduind să se rostească un singur cuvânt despre slăbiciunile pe care le cunoştea, le îngăduise şi-o spunea cu mândrie-le iertase, ca singura care pe lume putea să aibă acest drept”, scria marele Nicolae Iorga.