Parchetul General a publicat rechizitoriul din dosarul Revoluției. Ion Iliescu, acuzat de infracțiuni contra umanității

Mihnea Tălău 16.08.2022, 14:44
Parchetul General a publicat rechizitoriul din dosarul Revoluției. Ion Iliescu, acuzat de infracțiuni contra umanității

Rechizitoriul din ”dosarul Revoluţiei” a fost publicat, marți, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), pe pagina de internet a instituţiei. Inculpați în dosar sunt fostul președinte Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru al Guvernului României şi Gl. (Rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare, acuzați pentru infracţiunii contra umanităţii.

Ion Iliescu, principalul vizat în acest dosar

Revoluţia română din decembrie 1989 reprezintă un moment de maximă importanţă pentru istoria naţională.

Având în vedere interesul major al miilor de persoane vătămate şi părţi civile din dosarul 11/P/2014, pentru a fi informate corect cu privire la conţinutul rechizitoriului, precum şi interesul public faţă de împrejurările stabilite prin probe pentru trimiterea în judecată, vol. I al rechizitoriului se publică pe site-ul Ministerului Public”, a transmis Parchetul General pe pagina sa de Facebook.

Ion Iliescu, ajuns la vârsta de 92 ani este fostul preşedinte al României, a fost trimis în judecată în dosarul Revoluţiei, în stare de libertate.

Ce spune Ion Iliescu despre Revoluţie, după 32 de ani. Politicianul a recunoscut de ce au fost atât de multe victime

Constituirea grupului „Iliescu”

Iată ce se precizează în probatoriul procurorilor.

”Probatoriul administrat a relevat că pe fondul degenerării relaţiilor bilaterale dintre RSR şi URSS (degradare survenită ulterior momentului „Praga 1968”), urmare, inclusiv, a gravelor erori de politică internă (ce au produs o stare de nemulţumire profundă şi generală) s-a format şi a evoluat în timp o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Ceauşescu Nicolae, dar menţinerea României în sfera de influenţă a URSS. Această grupare a fost formată atât din civili (latura politică), cât şi din militari (latura militară), cu toţii marginalizaţi într-un fel sau altul prin deciziile fostului preşedinte.
Componenţii grupului au aparţinut principalelor două filoane militare (MApN şi DSS), de la nivel mediu până la vârf, dar şi structurilor civile ale statului român. Desigur, nu doar membrii acestui grup au manifestat atitudini ostile regimului Ceauşescu, însă prin funcţiile deţinute (implicit, influenţele exercitate), dar mai ales prin raportare la evoluţia istorică (începând cu 22 decembrie 1989), se poate afirma, fără echivoc, faptul că acest grup s-a dovedit eficient în demersul său. O.C, fost ministru al apărării, sediul SPM, 13.02.2018, declaraţie de martor (vol.III – Declaraţii, f.229-232) – „În 1988 am purtat o discuţie cu generalul Iulian Vlad, şeful DSS, în urma căreia am aflat de la acesta faptul că în mod periodic Ion Iliescu, gl. Nicolae Militaru, gl. Ioniţă Ion şi alţii se întâlneau şi purtau discuţii despre formarea unui nou guvern, în eventualitatea pierderii puterii de către Nicolae Ceauşescu.
Existau date informative mai vechi cu privire la preocuparea generalului Militaru pentru accederea la o funcţie chiar acea de ministru al apărării, într-un viitor presupus guvern. În perioada cât am fost ministru al apărării, cadrele Serviciului de Contrainformaţii mi-au adus la cunoştinţă faptul că Emil Cico Dumitrescu era colaborator al unui serviciu secret străin, mai precis GRU. Nu am aflat mai multe în acest sens, însă ulterior, în timpul mandatului de primar al capitalei, Emil Cico Dumitrescu m-a vizitat solicitându-mi să-l ajut într-o problemă. Cu această ocazie mi-a spus că se întâlneşte cu Ion Iliescu pe care îl cunoaşte relativ bine, având în vedere faptul că taţii celor doi au fost mecanici de locomotivă pe ruta Olteniţa-Bucureşti.”
Rechizitoriul continuă și cu alte declarații, printre care și a fostului director SRI, Virgil Măgureanu.
Potrivit rechizitoriului, analiza declarațiilor evidențiază:
a. Este conturat filosevitismul componenților grupului dizident
b. Componenţii acestui grup, prin funcţiile deţinute, puteau exercita influenţe majore, atât cu caracter militar, cât şi cu caracter civil. Se observă că latura militară era compusă din ofiţeri superiori cu funcţii la vârful ierarhiilor MApN şi DSS, dar şi din ofiţeri ce au deţinut funcţii la nivel mediu. Latura civilă era formată din persoane cu funcţii ce permiteau exercitarea de influenţă asupra tuturor mediilor civile, inclusiv asupra elitelor culturale.
c. Aripa politică, ce-şi subordona aripa militară, era condusă de Iliescu Ion. d.Aripa militară a fost iniţial condusă de generalul Ioniţă Ion (fost ministru al apărării), iar după moartea acestuia, de generalul Militaru Nicolae care, urma ca începând cu 22 decembrie 1989 să aibă un rol foarte important în desfăşurarea evenimentelor, fiind impus de Iliescu Ion în funcţia de ministru al apărării”, se precizează în rechizitoriu.
Întregul rechizitoriul al ”dosarului Revoluţiei”, aici.
Urmăriți Impact.ro și pe
Mihnea Tălău
Mihnea Tălău. Redactor la impact.ro. Dedicat presei încă din 1998. Am o diplomă în Drept, un „mic” masterat și o scoală de jurnalism. Am avut norocul și onoarea de a face parte, în...