Oficialii care stabilesc ora globală au afirmat că Pământul se mișcă într-un mod accelerat. Din cauza acestui motiv, oamenii de știință cer acum scurtarea minutului, acesta urmând a avea un număr diferit de secunde față de ceea ce cunoaștem în prezent.
O astfel de ajustare a mai avut loc în anul 2012, lucru care a adus la blocarea mai multor servere care găzduiau diferite site-uri. Potrivit datelor furnizate de către oamenii de știință, rotația zilnică a Pământului de 24 de ore scade în mod constant, iar acest lucru are drept rezultat scăderea ca durată a zilei.
Un exemplu în acest sens este redat de ziua de duminică, zi care a durat doar 23 de ore, 59 de minute și 59,9998927 de secunde. Deși viteza de rotație a Terrei poate accelera sau poate încetini de la o zi la alta, din cauza modificărilor de ordin natural de domeniul astrofizicii, potrivit calendarului astronimic, ultimii ani au devenit mai scurți.
Anul 2020 a depășit cea mai scurtă din anul 2005 de aproximativ 28 de ani, în timp ce pentru acest an este prevăzut că va fi cu 19 milisecunde mai scurt decât un an normal, deficitul zilnic mediu fiind de 0,5 milisecunde. Începând cu 1955 atunci când a fost construit al doilea ceas atomic, Caesium I, fiind de performanțe superioare față de cel dezvoltat de către americani în 1949, s-au adăugat secunde de 27 de ori pentru a compensa rotația încetinită. Ultima dată când s-a cerut o ajustare, a fost în anul 2016.
Din anul 2016, Pământul a cunoscut o accelerare a vitezei de rotație, iar pe baza acestui fapt, oamenii de știință consideră că ar fi necesară o ”secundă de salt negativă” pentru ca aduce timpul în echilibrul cu poziționarea planetei în spațiu.
„Este cu siguranță corect că Pământul se rotește mai repede acum decât oricând în ultimii 50 de ani. Este foarte posibil să fie necesară o secundă de salt negativă dacă rata de rotație a Pământului crește în continuare, dar este prea devreme pentru a spune dacă acest lucru se va întâmpla probabil”, a spus Peter Whibberley, cercetător principal în grupul de timp și frecvență al Laboratorului Național de Fizică.
Cercetătorul a mai menționat că este nevoie de o ”discuție internațională … despre viitorul secundelor bisective” care va determina dacă cronometrii își vor continua încercare de recupare a timpului pierdut. Deși la scară individuală, această schimbare nu ar putea fi resimțită, implicațiile sunt critice pentru știință și tehnologie, pentru că sistemeșe de comunicație și navigație prin satelit sunt bazate pe sincronizarea cu cosmosul. Este posibil de fapt ca această schimbare să cauzeze mai mult confuzie decât o reglare a raportului spațiu-timp. Decizia urmează a fi luată în anul 2023 în cadrul Conferinței Mondiale a Radiocomunicațiilor.