Sunt tot mai multe nemulțumiri legate de noile proiectele de legi ale Educației, iar mai multe surse afirmă că sunt prost redactate și mai greu de înțeles, comparativ cu cele ale predecesorului său. Este vorba despre proiectele atribuite actualului ministru al Educației, Ligia Deca.
„Rar mi-a fost dat să văd un articol de lege mai prost redactat şi greu de înţeles. Chiar şi pentru cei care au lucrat o viaţă întreagă în învăţământ este dificil de înţeles ce vor şi ce şi-au propus autorii legilor Deca să facă din examenul de Bacalaureat”, a declarat expertul în educație Ștefan Vlaston cu privire la proiectul noilor legi ale Educației.
Proiectul privind învățământul preuniversitar în varianta noului ministru al Educației Ligia Deca prevede că absolvenții care vor susține Bacalaureatul vor putea da acest examen atât în timpul anului școlar, cât și după terminarea lui, iar în timpul anului școlar, sunt programate trei probe: B, C și F.
În plus, după absolvirea clasei a XII-a, candidații ar urma să susțină la Bacalaureat o probă orală de evaluare a competențelor de comunicare în Limba română, o probă scrisă la Limba și literatura română, o alta la Limba maternă, precum și o probă scrisă obligatorie specifică profilului sau specializării.
Așadar, pentru a exista șansa de a promova examenul, candidații trebuie să obțină la examene un minim 5, astfel că media nu poate să fie mai mică de 6.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Structura examenului de Bacalaureat este asemănătoare celei prezente acum în şcoală, cu excepția verificărilor din timpul anului şcolar care nu au o prea mare relevanţă, nota 5 sau nivelul mediu sunt suficiente. Examenele ținute în școală, cu profesorii clasei, nu au o miză prea mare, promovează toți elevii și cu note mari.
Elevii nu vor acorda prea mare atenţie acestor probe, ştiind că le vor promova indiferent de nivelul de pregătire. Aceste probe nu sunt înregistrate audio-video şi nu există posibilitatea verificării dacă notele acordate au fost şi meritate”, a spus profesorul Ștefan Vlaston.
Însă mai există o prevedere care a dus la discuții ample, apărută în timpul mandatului lui Sorin Cîmpeanu și menținută în prezent, fiind vorba despre admiterea suplimentară la liceu, organizată după examenul național de Evaluare Națională. În varianta de acum, toate liceele au această posibilitate, nu doar colegiile naționale, acolo unde există concurență.
„Din punctul nostru de vedere și din punctul de vedere al specialiștilor care au gândit la vremea respectivă o asemenea accedere în sistemul liceal prin repartizare computerizată în urma unei Evaluări Naționale, considerăm că este cel mai adecvat”, a spus Eugen Ilea, vicepreședintele Federației Naționale a Părinților, asociația se va opune acestei prevederi.
Însă asta nu este tot, deoarece organizațiile de elevi se opun complet acestei prevederi. Mai precis, reprezentanții Consiliului Național al Elevilor este de părere că sistemul admiterii suplimentare s-ar putea concretiza în meditații private și dificultate crescută în alegerea filierei și liceului potrivit.
„Este impropriu să vorbim despre desegregare școlară, atunci când sunt aduse concomitent și propuneri precum admiterea diferențiată la liceu, care aduc după sine o serie de acțiuni de competitivitate și elitism excesiv.
Privim cu optimism, însă, noua structură a examenului de Bacalaureat care urmează a fi bazat pe evaluarea unor competențe-cheie, regăsite în trunchiul comun, și elaborarea noilor programe și planuri-cadru pentru liceu axate pe competențe, pentru elevii care vor începe clasa a IX-a în septembrie 2023”, a spus și Miruna Croitoru, președinta Consiliului Național al Elevilor.
