Mutanții din alimentele noastre de zi cu zi ca aripă a economiei [Editorial]

Pandemiei și crizei politice i s-au atașat, în formarea unui nefericit full de ași negri, situația deosebit de dificilă a agriculturii românești. Am avut un an secetos, cu ploi rare, izolate și imposibil să acopere deficitul de apă din sol. Astfel, milioane de hectare au ajuns să semene cu un depresiv și arid tablou selenar.

Editorial Dan Mlădinoiu despre cum se face agricultura la români: țara care poate hrăni 80 de milioane de oameni și importă tot

Îmi amintesc că într-unul din mandatele sale, după o reuniune extraordinară a Consiliului Europei la care a participat, pe atunci președintele Băsescu constata cu tristețe că pe tarabe sunt cartofi din Ungaria, „ca și cum n-am mai avea în tară”, produse din Italia, Franța, floricele din Olanda.

„Ia uite, am uitat să producem zarzavaturi. România este afectată din punct de vedere al competitivității, fermierii români sunt afectați datorita (sic!) diferenței de subvenție. Trebuie sa mărim subvenția, să micșorăm decalajul”, concluziona matrozul-șef. Sunt numai câteva adevăruri din cele „n” existente. Doar recunoscute, fără a se întreprinde ceva de anvergură în acest atât de important domeniu al economiei. Situația în agricultură e jalnică și revoltătoare în același timp.

Arabilul pe cap de locuitor este de 20 de ori mai mare decat media UE. Din cele 24 de milioane hectare cât însumează teritoriul țării, suprafața agricolă reprezintă 14,7 milioane, cam 61%, iar terenul arabil ocupă aproximativ 66% din suprafața bună pentru agricultură. Toate în contextul în care România poate hrăni 80 de milioane de oameni.

Tinerii de la sate au luat calea străinătății. Țăranul a rămas, din păcate, la nivelul secolului al XIX-lea. În foarte multe locuri se ară cu vaca și cu mârțoaga malnutrită. Ar urma la ham porcii, câinii și berbecii. Sămânța e aruncată cu mâna, apoi Dumnezeu cu mila si ploile la timp. Ca o comparatie, 4,9% din agricultorii romani ce dețin mai putin de 5 ha de teren agricol au si un tractor, in timp ce în Polonia procentajul depășește 60%.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Legumele mutant din străinătate sunt mereu mai bune

Conform cifrelor oferite de Eurostat, salariile romanilor ating doar 20% din nivelul mediei UE, dar prețul coșului alimentar de bază ajunge până la 66% din costul mediu practicat pe continent. Cele mai scumpe sunt ouăle și produsele lactate, care se vând la prețuri apropiate de media Uniunii Europene, iar carnea depășeste jumătatea prețului mediu al acestui produs în UE.

Astfel se explică de ce agricultura românească este sub perfuzii. În vreme ce tarabele gem de legume și fructe mutante ce au în compoziție cam toate rezultatele experiențelor chimice de la Evul Mediu încoace, provenite din țări care cultivă pe stânci si prin nisip, politicienii noștri admiră, adeseori interesat, spectacolul degradării domeniului în cauză.

Fasolea vine din China, are boabe cât nuca și poartă denumirea de nomenclator C19, tomatele si ardeii de la ‘Stanbul, varza din Țările de Jos. Mai găsim cartofi mov din Chile, morcovi lila recoltați din Madagascar, tapioca din Insulele Marshall, țelină din Polinezia etc. Toate bine garnisite cu pesticide vitriolante, fungicide cu wolfram de becuri sparte și plumb din țevi sanitare. La o atentă analiză de laborator – atunci când e făcută – pot fi depistate în alimentele importate și alte surprize din categoria “grea”, comestibile pe moment, dar cu efect sigur în viitoarea scurtă existență bio: bismut, nichel, cadmiu, crom etc.

Ușor cu cormoranul pe scări!

Concurența „acerbă” provine de la țăranul român. Acela care dă cu sapa îmbrăcat pe alocuri cu straie tradiționale asortate cu gumari vulcanizați și clopuri peticite. Până de curând, “norocul” agriculturii s-a numit septuagenarul ministru de resort, Petre Daea. Membru PCR din 1970 până în ’89, șef al faunei și florei comestibile în guvernările Năstase, Grindeanu, Tudose, Dăncilă. Dincolo de poticnelile sale în exprimare, a fost un militant sârguincios pentru drepturile coloniilor de cormorani, lișițe, cocostârci, pelicani. Același staroste al agriculturii noastre a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Coreea, Africa de Sud, Australia.

Totul numai pentru binele țării slujite în două regimuri. De pildă, în Rep.Coreea s-a arătat interesat de solurile nefertile potrivite numai pentru tehnica “slash-and-burn” (taie și arde). În celelalte stații de observație și instruire, dl Daea s-a ocupat științific de hipopotami, marsupiale, struți, tigrul tasmanian, veverițe zburătoare, furnicari, floră din diferite epoci geologice etc.

În această luptă inegală cu aspirațiile samsarilor globali, însuflețesc peisajul câțiva români crescători de viermi sericicoli, chinchilla, struți, nutrii, cai prost crescuți (ponei). Probabil că vor încerca, în inventivitatea lor nativă, experimente cu foci, tapiri, lame, pentru a-și cumpăra pâine la schimb cu circ.