Mărturii ale voluntarilor de la graniță: „Pleacă cu o teamă foarte mare, sunt speriați că vor fi furați, vânduți”

Voluntarii care fac parte din ONG-uri și care stau de câteva zile în vămi au povestit care sunt problemele cu care se confruntă și ce ar trebui să facă autoritățile în perioada următoare pentru a îi ajuta. în primul rând o centralizare a datelor pentru ca fiecare familie să poată avea încredere că este apărată este esențială. Mulți dintre cei care au venit în România, majoritatea femei singure cu copii se tem să nu fie traficate sau să nu fie furate de puținele resurse cu care au reușit să plece din calea războiului.

„Au spus că e un pic cam friguț, au înghețat copiii„

Taberele improvizate sunt doar temporar un spațiu unde se pot adăposti iar problema comunicării este esențială. În containere este destul de rece iar voluntarii mai au și surprize când duc persoanele care au trecut granița la o locație oferită de altcineva.

„Lipsa de resursă umană competentă care știe ce să spună, o să fie o nevoie mare tot timpul. Eu în noaptea aceasta am primit 2 grupuri, unul care avea pașaport biometric, și sunt acum cazați la hotel, și un alt grup care sunt acum în tabăra de la Siret Park, în containere. Nu mai sunt la Rădăuți, să merg 20 de kilometri să îi caut pe unde sunt pierduți, dar ei sunt acolo de aseară și încă nu au ieșit. Procesarea documentelor încă durează, eu aștept să îi preiau. Au spus că e un pic cam friguț, au înghețat copiii. Nu cer atât de mult. Am întrebat: Vă aduc cizmulițe? Și au zis, s-au cam umezit picioarele copiilor, și în loc de foarte multă mâncare ceva specific, să ai acolo în tabără, cât este tabăra.

Voluntarii care centralizează spun: cum să îi verific? Măcar la telefon, aud vocea, pun una, două întrebări și pun în tabele acele adrese. Ieri am fost la o locație și oamenii s-au speriat. Am făcut 20 de kilometri până la acea cazare și eu nu aș fi rămas în tabăra aceea, scuze că îi spun lagăr. Nu era deloc ok.

Selecție de informații este greu să faci acum pentru că se face repede.” a declarat Anastasia Staicu, membru al ONG-ului Geeks for Democracy, pentru impact.ro.

Din păcate la vederea condițiilor în care au fost primiți în România o familie a decis să se întoarcă în Ucraina.

„Asta a fost tragedia mea cea mai mare, ieri când a plecat femeia cu copilul și bunica înapoi. Dacă ar avea un contact ochi în ochi cu un om care vorbește, cred că ar ajuta mult. Și mai multă organizare, și pe fluxuri de activități. Stau autobuze multe, oamenii vor să ofere și autocare, și cazare doar că cei care distribuie nu neaparat dispun de acest material. Și e normal, e normală dezorganizarea din primele zile. E din ce în ce mai bine.” a mai spus Anastasia Staicu.

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

Ce PENSIE are Klaus Iohannis, după 42 de ani de muncă. ȘOC total! Românii au...

În acest moment cea mai mare nevoie este cea de translatori și personal de asistență socială sau persoane care să aibă pregătire în domeniu.

„Al meu strigăt este de a mări asistența personală, de fapt toți oamenii ăștia sunt oameni cu traumă de război. Ce ar trebui suplimentat? La fiecare punct, cum intră omul, și și la Poliția de Frontieră, cum își dă pașaportul trebuie să fie omul care să vorbească cu el rusă, ucraineană, face 2 pași, deja trebuie preluat din nou.

Ieri când am stat în tabăra de refugiați, în centrul acela, au povestit că de fapt când pleacă, pleacă cu o teamă foarte mare, sunt speriați că vor fi furați, vânduți, chiar oamenii sunt speriați.” 

„Circulă vorbe că oamenii au fost luați gratis dar de fapt li s-au cerut bani”

Președintele Geeks For Democracy spune că trebuie centralizate toate informațiile în strânsă legătură cu statul pentru a se putea face verificări ulterioare. Deocamdată se centralizează intrările și ieșirile din țară dar nu ce se întâmplă cu fiecare familie în parte pentru a putea fi ajutați dincolo de o perioadă de câteva zile.

„Trebuie să fie un proces foarte clar, cine, ce cum face? Degeaba îți vin 100 de oameni și nu știu ce trebuie să facă și cum să ajute. Degeaba ai alimente stânga-dreapta, fiecare cu pachețelul lui. Oamenii au un bagaj și un copil în brațe. Trebuie ceva simplu, trebuie consiliere, trebuie traducere, trebuie translatori de la un cap la altul. Din momentul din care au ajuns la cort, au fost preluați au nevoie de translator, din punctul meu de vedere.

Circulă vorbe că oamenii au fost luați gratis dar de fapt li s-au cerut bani. Dar tocmai pentru a evita această suspiciune, trebuie să avem o trasabilitate pe fiecare om pe care noi îl ajutăm, care din păcate a fugit din fața războiului. Omul ăla a venit ca să fie în siguranță.

Dacă noi avem trasabilitate pe oamenii aceștia noi știm că în localitatea X merge Direcția de Asistență Socială, împreună cu autoritățile, cu voluntari, cu comunități locale și îi susțin pe acești oameni. Să se integreze, să îi angajăm și așa mai departe.” a declarat Marian Rădună pentru impact.ro.

Call center și o monitorizare atentă promite Marian Rădună care spune că ține în permanență legătura cu autoritățile și direcțiile de asistență socială.

„Noi la Geeks for Democracy o să facem acum un call center, sper ca în curând să îi dăm drumul. La 112 s-a solicitat vorbitor de limba rusă și ucraineană, să vedem și cu se întâmplă. S-au mișcat poate și cu întârziere dar lucrurile se întâmplă.

Sunt după informațiile transmise de Guvern în această dimineață 30.000 de persoane care au rămas în România. În primele zile multe familii au fost despărțite pentru că nu aveau pașaport biometric.

Știm unde sunt? Era o problemă pe partea de documente, s-a rezolvat.”

Direcția de Asistență Socială trebuie contactată în cazul în care este adusă o familie într-o localitate.

„Eu mă bucur că există această solidaritate dar trebuie să o facem responsabil. E foarte important, sunt foarte mulți oameni dubioși prin vamă. Eu ca autoritate i-aș lua la întrebări. Măcar o legitimație să apară într-o bază de date, e o părere personală. Vorbim de nordul țării unde avem și trafic de țigări, lemne.” a mai precizat activistul.