Majorarea pensiilor din România, sub reflector: decizia vine de la Bruxelles, toți pensionarii sunt afectați

Majorarea pensiilor din România este o temă ce agită apele politicii românești. Ea este în legătură cu plafonul maxim de 9,4% din Produsul Intern Brut (PIB) cu cheltuielile pentru pensii, negociat de guvernul liberal Florin Cîțu cu Comisia Europeană prin PNRR și care a devenit o adevărată „piatră de moară” pentru viitorul sistemului de pensii autohton.

Majorarea pensiilor din România, sub reflector

Majorarea pensiilor din România, nu de acum, ci chiar pe următoarea jumătate de secol, este pusă în pericol de acel procent maximal de 9,4% din PIB pentru plata pensiilor, stipulat în PNRR, deși aproape nimeni nu înțelege care a fost rostul acestuia.

Procentul respectiv pune în pericol viitorul sistemului de pensii din România în privința unor eventuale majorări sau indexări ale veniturilor seniorilor.

În acest context, ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunțat că a cerut oficial Comisiei Europene eliminarea procentului de 9,4% din PNRR și așteaptă decizia acesteia. Tot în perioada imediat următoare este așteptat și noul raport pentru reforma pensiilor speciale de la Banca Mondială.

„S-a trimis către Comisia Europeană oficial solicitarea de renegociere oficial. Noi am solicitat eliminare totală. Plecăm de la legea existentă, 127 și avem 3 variante, chiar încă a patra cu Banca Mondială.

Impact.ro

IMAGINI indecente cu Tania Budi au scăpat din telefon! Niciodată nu ai mai văzut-o AȘA

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Există discuții permanente în coaliție de a fi atenți la evoluția cifrelor și de a fi extrem de atenți pentru a implementa măsurile din programul „sprijin pentru România””, a spus, în urmă cu câteva zile, ministrul Muncii, Marius Budăi.

Decizia vine de la Bruxelles, toți pensionarii sunt afectați

Anterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, atrăgea atenția că plafonul de 9,4% va fi un obstacol pe viitor, dacă Guvernul ar trebui să majoreze ori să indexeze pensiile, iar perioada de timp în care acest plafon e în vigoare este unul foarte lung, de 50 de ani.

„Plafonul de 9,4% pe care îl avem pentru cheltuielile din sistemul de pensii, incluzând şi pensiile speciale, poate fi un obstacol pe viitor, dacă Guvernul ar trebui să ia an de an măsuri de actualizare sau de majorare a pensiilor pentru a răspunde fie unei evoluţii ascendente a inflaţiei sau a altor influenţe care sunt la nivel macroeconomic. Ar trebui Guvernul, în funcţie de acestea, să actualizeze sau să majoreze pensiile.

Termenul pentru care noi avem acest plafon de 50 de ani este unul care e pe termen foarte lung, să menţii astfel de plafon de cheltuieli, în condiţiile în care media acestui plafon de cheltuieli în statele europene ajunge undeva în jur de 13% din PIB”, a declarat Marcel Boloş, săptămâna trecută, la Digi24.

Ministrul Investițiilor a mai precizat că acel plafon ar trebui înlocuit cu un al indicator de disciplină financiară. Boloș a mai subliniat că și dacă s-ar face o reducere a pensiilor speciale tot nu ar fi rezolvată problema, dacă ar rămâne acest plafon de 9,4 % din PIB.

„Noi dacă am face această reducere a pensiilor speciale şi am rămâne cu plafonul de 9,4% din PIB n-am rezolva pe fond pe 50 de ani problema actualizării şi a majorării pensiilor, pentru că avem aproape spre 115 miliarde de lei fondul de pensii general şi mai avem încă 12 miliarde de euro în fondul de pensii speciale, ceea ce denotă că indiferent câte măsuri luăm în privinţa pensiilor speciale, mai avem nevoie şi de alte măsuri pentru a crea spaţiul bugetar necesar pentru sistemul de pensii”, a concluzionat Marcel Boloş.

O altă temă la fel de importantă pentru România o reprezintă găsirea unei soluții privind eliminarea inechităților privind pensiile militare de stat. Este vorba despre indexarea pensiilor militare cu 4,6%, măsură care, conform Executivului, ar putea fi aplicată de la începutul anului viitor.