Informația dimineții despre sistemul de pensii din România, ce urmează pentru românii vulnerabili

Sistemul de pensii din România se apropie de momentul unei reforme importante prin adoptarea noii legi ce va guverna domeniul și rezolvarea problemei pensiilor speciale. Dar unul dintre marile „noduri gordiene” este reprezentat de plafonul maxim de 9,4% din Produsul Intern Brut (PIB) alocat plății pensiilor, prevedere trecută în PNRR și care creează dificultăți pentru eventuale viitoare măriri ale veniturilor seniorilor.

Informația dimineții despre sistemul de pensii din România

Una dintre problemele reformării sistemului de pensii din România o reprezintă plafonul maxim de 9,4% din PIB prevăzut în PNRR pentru plata pensiilor, prevedere introdusă de guvernul liberal ce a negociat PNRR cu Comisia Europeană.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, e de părere că acest plafon pentru poate fi un obstacol pe viitor, el explicând că, şi dacă s-ar reduce pensiile speciale şi România ar rămâne cu acest plafon, nu s-ar rezolva problema actualizării şi majorării pensiilor.

„Plafonul de 9,4% pe care îl avem pentru cheltuielile din sistemul de pensii, incluzând şi pensiile speciale, poate fi un obstacol pe viitor, dacă Guvernul ar trebui să ia an de an măsuri de actualizare sau de majorare a pensiilor pentru a răspunde fie unei evoluţii ascendente a inflaţiei sau a altor influenţe care sunt la nivel macroeconomic. Ar trebui Guvernul, în funcţie de acestea, să actualizeze sau să majoreze pensiile.

Termenul pentru care noi avem acest plafon de 50 de ani este unul care e pe termen foarte lung, să menţii astfel de plafon de cheltuieli, în condiţiile în care media acestui plafon de cheltuieli în statele europene ajunge undeva în jur de 13% din PIB”, a declarat Marcel Boloş, marţi seară, la Digi24.

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

Ce PENSIE are Klaus Iohannis, după 42 de ani de muncă. ȘOC total! Românii au...

Ce urmează pentru românii vulnerabili

Ministrul Investițiilor a mai explicat de ce nu se poate continua cu acel plafon, deși acceptă că nici desființarea sa completă nu este foarte probabilă. În schimb, ar trebui înlocuit cu un al indicator de disciplină financiară.

„Nu este vorba despre eliminare, ci despre înlocuire. Asta înseamnă că este deschisă pentru ca să avem o discuție a acestui procent. Am explicat că din spate vin măsuri care vor trebui luate în perioada următoare cu privire la ajustarea veniturilor pensionarilor.

Eu știu care este anul când noi trecem de 9,4% din PIB. Nu vreau să sperii din nou pe cei care sunt beneficiari în sectorul public, dar trebuie rezolvată problema de pe acum, să înțeleagă Comisia că noi dorim o înlocuire a acestui indicator”, a spus Boloș.

Marcel Boloș mai a subliniat și faptul că alte state UE nu au acest plafon.

„În alte state UE nu există plafon. Pot să spun cu siguranţă că noi avem sistemul de pensii speciale şi legile acestea şi ratele de înlocuire, procentele după care se calculează aceste pensii sunt comparabile cu celelalte state membre ale UE. Problema de fond e discrepanţa între sistemul de pensii speciale cu rate de înlocuire a veniturilor foarte eterogene, de la procente care variază între 60 %, până la 85 %, când dincolo, în sistemul de pensii general, procentul despre care noi discutăm, este de 43,5 %, deci aici este problema pe fond a României”, a declarat Boloş.

Ministrul a mai subliniat că și dacă s-ar face o reducere a pensiilor speciale tot nu ar fi rezolvată problema, dacă ar rămâne acest plafon de 9,4 % din PIB.

„Noi dacă am face această reducere a pensiilor speciale şi am rămâne cu plafonul de 9,4% din PIB n-am rezolva pe fond pe 50 de ani problema actualizării şi a majorării pensiilor, pentru că avem aproape spre 115 miliarde de lei fondul de pensii general şi mai avem încă 12 miliarde de euro în fondul de pensii speciale, ceea ce denotă că indiferent câte măsuri luăm în privinţa pensiilor speciale, mai avem nevoie şi de alte măsuri pentru a crea spaţiul bugetar necesar pentru sistemul de pensii”, a concluzionat Marcel Boloş.