Lovitura momentului pentru toți românii pleacă de la reforma pensiilor: “fiecare să judece responsabilitățile”

Reforma pensiilor pare să fie „nodul gordian” pentru accesul la banii europeni prevăzuți în PNRR. Iar cea mai mare problemă este reprezentată de rezolvarea situației pensiilor speciale. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a avertizat că nerealizarea acestei reforme conform prevederilor din PNRR, va duce la pierderea a miliarde de euro, lucru ce va afecta și realizarea altor reforme.

Lovitura momentului pentru toți românii pleacă de la reforma pensiilor

Reforma pensiilor se lasă așteptată, deși la nivel declarativ, toți membrii coaliției de guvernare sunt de acord că ea trebuie făcută. Inclusiv președintele PSD Marcel Ciolacu, s-a referit la „ciuma pensiilor speciale”, doar că executivul nu reușește să ajungă la finalul acestei reforme.

Pe de altă parte, dacă România nu face reforma pensiilor speciale și nu îndeplinește celelalte jaloane din PNRR, negociate cu Comisia Europeană, miliarde de euro se vor pierde, periclitând toate investițiile finanțate prin PNRR, a avertizat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

„Orice reformă tăiată și buget tăiat periclitează investițiile care sunt finanțate prin PNRR, rămân fără sursă de finanțare. De aceea, cred eu că indiferent de zburdălnicia coordonatorilor de reforme și investiții și oricât ar fi ei de eroi, să spun așa, poate un termen mai nepotrivit din punct de vedere academic, dar trebuie fiecare să judece responsabilitățile pe care și le asumă raportat la ceea ce există în PNRR.

Dacă reformele nu arată cum este scris în PNRR, atunci riscul de a pierde banii este iminent”, a declarat Boloș, pentru Adevărul.

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

Ce PENSIE are Klaus Iohannis, după 42 de ani de muncă. ȘOC total! Românii au...

„Fiecare să judece responsabilitățile”

Ministrul a mai adăugat că instituția pe care o conduce nu se poate băga pentru ministerele desemnate pentru a realiza reforma într-un domeniu sau altul. Boloș a dat exemplul Ministerului Muncii, care este responsabil de reforma pensiilor, inclusiv de cea a pensiilor speciale.

„Noi (n.r. – MIPE) putem să spunem ce nu s-a făcut corect atunci când o reformă se încearcă să fie dusă la bun sfârșit. Nu ar fi corect să intervenim peste colegii noștri pentru că noi nu putem face politica și strategia în ceea ce privește reforma pensiilor. Este exclus acest lucru.

Este responsabilitatea Ministerului Muncii, care are o sarcină foarte grea, aceea de a duce la bun sfârșit această reformă. Și fiecare coordonator de reformă în parte are sarcina aceasta a ducerii la bun sfârșit a reformelor. Sarcina noastră este tocmai aceasta, să spunem ce mai trebuie făcut la reformă, apoi vine și Comisia cu validarea”, a declarat Marcel Boloș.

De asemenea, ministrul Marcel Boloș a precizat că cea mai dură reformă rămâne de departe cea a pensiilor speciale, subliniind că problema cea mai mare este discrepanța dintre sistemul de calcul al pensiilor speciale și cel al celor „normale”.

„Cea mai dură reformă rămâne de departe cea a pensiilor speciale. Noi nu avem o problemă cu faptul că avem legi sau modele ale pensiilor speciale diferite cu mult față de alte țări din Europa.

Dimpotrivă, sunt compatibile cu ce avem la nivel european. Noi avem însă o problemă fundamentală, aceea a discrepanței dintre sistemul de pensii speciale și sistemul de pensii general”, a adăugat Boloș.

Care sunt cele trei mari discrepanțe de rezolvat

Ministrul a menționat că sunt trei piloni fundamentali folosiți ca bază de comparație între cele două sisteme de pensii. Acestea sunt rata de înlocuire a veniturilor – „sau explicat foarte simplu, procentul pe care-l aplicăm la baza de calcul pentru a determina cuantumul pensiei” – baza de calcul a pensiilor și stagiul de cotizare.

„Dacă în sistemul de pensii generale baza de calcul variază de la o lună, să zicem luăm în calcul ultimul salariu din perioada de activitate, la alții sunt luate în calcul șase luni pe care le alegi tu din perioada de activitate. Și fiecare lege care s-a dat a avut câte o reglementare specială pentru baza de calcul.

Și, desigur, mai avem problema stagiului de cotizare. Pentru că dacă la nivelul Uniunii Europene avem stagii de cotizare de 40 de ani, noi în sistemul de pensii – valabil și la cel general și la cel de pensii speciale, avem stagii de cotizare undeva în jur de 31, 32 de ani.

Și de aici apar și problemele de sustenabilitate financiară pe care, pe bună dreptate, le ridică Comisia Europeană. Acesta este stadiul discuțiilor în ceea ce privește reforma pensiilor speciale”, a mai spus Marcel Boloș.