15:08
Pensionarii români s-au bucurat de majorarea cu 12,5% acordată de la începutul acestui an. Mulți se întreabă deja când va avea loc următoarea mărire, dat fiind că inflația încă a rămas la două cifre. Dar, conform ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, veștile nu sunt prea grozave în această privință. Și nu doar pentru acest an, ci pentru următorii 50 de ani.
Pensionarii români așteaptă noua lege a pensiilor, precum și rezolvarea problemei pensiilor speciale, un punct important pentru acordarea celei de-a treia tranșe din PNRR de către Comisia Europeană. Cu toate acestea, chiar și în condițiile reformării pensiilor speciale, viitorul nu sună deloc bine pentru sistemul de pensii din România.
Iar asta se întâmplă din cauza unei prevederi din PNRR prin care România nu poate depăși plafonul de 9,4% din Produsul Intern Brut (PIB) cu plata pensiilor de orice fel ale românilor pe următoarea jumătate de secol.
În acest context, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a afirmat că perioada pentru care va fi valabil acel jalon de 9,4% este un „termen foarte lung” și poate fi un obstacol pentru viitoarele măriri sau actualizări ale pensiilor.
„Plafonul de 9,4% din sistemul de pensii, care include și pensiile speciale, poate fi un obstacol pe viitor dacă Guvernul ar trebui să ia an de an măsuri de actualizare sau de majorare a pensiilor pentru a răspunde fie unei evoluții ascendente a inflației sau a altor influențe care sunt la nivel macroeconomic. Ar trebui Guvernul, în funcție de acestea, să actualizeze sau să majoreze pensiile.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Termenul pentru care noi avem acest plafon de 50 de ani este unul pe termen foarte lung, să menții astfel de plafon de cheltuieli, în condițiile în care media acestui plafon de cheltuieli în statele europene ajunge undeva la 13% din PIB”, a declarat, marți, Marcel Boloș, pentru Digi24.
Marcel Boloș mai a subliniat și faptul că alte state UE nu au acest plafon, iar acesta ar trebui înlocuit cu un alt indicator de disciplină financiară.
„E limpede că din această perspectivă n-aș vrea să se înțeleagă că – ne urmărește Comisia Europeană în declarațiile noastre – că noi dorim eliminarea acestui plafon, ci înlocuirea indicatorului cu unul care poate să aducă tot disciplină financiară.
În alte state UE nu există plafon. Pot să spun cu siguranță că noi avem sistemul de pensii speciale și legile acestea și rate de înlocuire, procentele după care se calculează aceste pensii comparabile cu celelalte state membre. Problema de fond e discrepanţa între sistemul de pensii speciale cu rate de înlocuire a veniturilor foarte eterogene, de la procente care variază între 60%, până la 85%, când dincolo, în sistemul de pensii general, procentul despre care noi discutăm, este de 43,5%, deci aici este problema pe fond a României”, a mai spus ministrul, conform sursei citate.
Acesta a mai subliniat că și dacă s-ar face o reducere a pensiilor speciale tot nu ar fi rezolvată problema pe fond problema în următorii 50 de ani, dacă ar rămâne acest plafon de 9,4 % din PIB.
„Noi dacă am face această reducere a pensiilor speciale şi am rămâne cu plafonul de 9,4% din PIB n-am rezolva pe fond pe 50 de ani problema actualizării şi a majorării pensiilor, pentru că avem aproape spre 115 miliarde de lei fondul de pensii general şi mai avem încă 12 miliarde de euro în fondul de pensii speciale, ceea ce denotă că indiferent câte măsuri luăm în privinţa pensiilor speciale, mai avem nevoie şi de alte măsuri pentru a crea spaţiul bugetar necesar pentru sistemul de pensii”, a concluzionat Marcel Boloş.
