Locurile cele mai ferite de cutremur din România. Principalele orașe unde seismele nu se resimt

Ana Anitoiu 07.02.2023, 08:35
Locurile cele mai ferite de cutremur din România. Principalele orașe unde seismele nu se resimt

Specialiștii au transmis care sunt locurile cele mai ferite de cutremur din România. Iată care sunt principalele orașe unde seismele nu se resimt, precum și care sunt acelea în care ar putea exista multe victime în cazul unui seism puternic.

Care sunt cele mai sigure locuri din țară, în caz de cutremur puternic

Statistica întocmită de INFP arată că cele mai sigure județe din România în caz de cutremur puternic sunt Timiș, Caraș Severin, Satu Mare, Constanța, Suceava și Maramureș. Aproape la fel de sigure sunt zonele cuprinse între Oradea, Cluj, Deva și Bistrița.

Totodată, o zonă sigură în caz de seism major se află între județele Sibiu și Brașov, care sunt încadrate la risc seismic mediu. Târgu Mureș, Piatra Neamț și Suceava fac parte de asemenea din județele cu risc mediu.

Locurile cele mai ferite de cutremur din România. Principalele orașe unde seismele nu se resimt
Locurile cele mai ferite și cele mai periculoase din România, în caz de cutremur puternic

Care sunt cele mai periculoase zone din România, în caz de seism major

Pe de altă parte, cele mai periculoase zone, în caz de seism major, sunt Bucureşti, Ploieşti, Buzău, Focşani sau Iaşi şi toate zonele cuprinse între ele, urmate în topul intensităţii de Roman, Bacău, Piteşti, Giurgiu şi toate zonele din acest perimetru. În zonele cu risc intermediar se mai află şi Cernavodă și Tulcea.

În zonele marcate cu roșu pe harta României există numeroase clădiri vechi ce nu ar rezista mișcărilor seismice foarte puternice. În cele mai multe dintre acestea sunt centre comerciale sau instituții ale statului. Acest lucru înseamnă că, în cazul unui cutremur puternic, cum a fost cel din Turcia, ar exista multe victime.

De când există coduri solide referitoare la proiectarea antiseismică

Potrivit Mihaelei Mardare, inginer structurist, în România nu au existat coduri solide de proiectare antiseismică înainte de anul 1963. Acestea au fost înăsprite abia după cutremurul din 1977, iar a doua oară după cele trei cutremure mari din vara anului 1990.

Experta susține că în prezent există exigențe și mai mari, dar că în afară de ceea ce există pe hârtie nimeni nu știe cum și cât s-a respectat din codurile de proiectare antiseismică. Totuși, foarte multe dintre construcțiile ce au fost ridicate după anul 1989 ar trebui să reziste.

„Tot ce s-a construit între 1990 şi 2007, aproximativ 400.000 de clădiri, au date de construcţii ambigue. Informaţiile despre rezistenţa lor par să fie doar la echipele de construcţie, nu şi în documentele oficiale. Dar dacă s-au respectat măcar norme de bun simţ, dacă nu întocmai normele de rezistenţă seismică, atunci locuitorii lor ar trebui să fie în siguranţă, în cazul unui cutremur”, a explicat Mihaela Mardare.

Urmăriți Impact.ro și pe
Ana Anitoiu
Cine sunt? Un om, înainte de orice altceva. Mi-am descoperit înclinația către scris pe vremea când n-aveam buletin. Mă fascina Eminescu și câștigam un concurs de poezii. La liceu, am lăsat...