Lista completă a măsurilor fiscale propuse de Guvern. Majorări de taxe și accize, impozite mai mari pe case, reducerea beneficiilor extrasalariale – DOCUMENT

Ioana Matei 05.07.2022, 08:56
Lista completă a măsurilor fiscale propuse de Guvern. Majorări de taxe și accize, impozite mai mari pe case, reducerea beneficiilor extrasalariale – DOCUMENT

Guvernul a stabilit ce măsuri fiscale vrea să schimbe, proiectul de modificare și completare a Codului fiscal fiind pus luni noapte în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor. Măsurile din proiect sunt cele agreate anterior în Coaliția de guvernare și se vor aplica din 1 ianuarie 2023, cu excepția majorării accizei la țigări și schimbările de impozitare pentru microîntreprinderi.

Proiectul care aduce cele mai mari schimbări fiscale din ultimii ani are printre măsuri:

  • creșterea impozitului pe dividende de la 5% la 8%;
  • majorarea TVA la la restaurante, servicii de catering și hoteluri de la 5% la 9%;
  • creșterea accizelor la tutun și alcool;
  • majorarea TVA de la 9% la 19% pentru băuturi cu conținut ridicat de zahăr;
  • majorarea impozitelor pe clădiri și terenuri;
  • majorarea impozitelor pe veniturile din jocuri de noroc;
  • reducera beneficiilor extrasalariale la 33% din salariu;
  • schimbări în scutirile de impozit pentru profitul reinvestit;
  • taxe mai mari pentru profesiile liberale și activitățile independente;
  • la microîntreprinderi – scăderea plafonului la 500.000 de euro și restricționarea unor activități.

Măsurile fiscale ar urma să aducă la bugetul de stat venituri suplimentare de 2,2 miliarde de lei până la finalul anului 2022 și 13,4 miliarde de lei în 2023, potrivit Notei de fundamentare a proiectului de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri fiscale.

Propunerile de modificare a Codului Fiscal au fost prezentate de impact.ro de când au început să fie analizate în Coaliția de guvernare.

Majorarea impozitului pe dividende la 8%

Codul fiscal prevede acum că impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra dividendului brut plătit.

Prin proiectul de modificare a Codului fiscal se propune majorarea la 8% a cotei de impozit asupra dividendului brut plătite între persoane juridice române, precum şi pentru cel plătit nerezidenţilor.

Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul.

Modificarea este necesară pentru a nu se declanșa procedura de infringement, din perspectiva nerespectării principiului nediscriminării, având în vedere necesitatea punerii în acord a legislației naționale cu prevederile Tratatului de funcționare al Uniunii Europene (TFUE), prin asigurarea unui tratament fiscal egal pentru dividendele plătite de o persoană juridică română atât unei persoane juridice române cât și unei persoane juridice rezidente în UE.

Schimbări pentru microîntreprinderi

Printre propunerile de schimbări fiscale este și scăderea plafonului pentru microîntreprinderi de la un milion de euro în acest an la 500.000 de euro în 2023. Firmele care vor avea afaceri peste aceste praguri ar urma să plătească impozit pe profit de 16%, față de 1% sau 3% în prezent.

De asemenea, ar urma să fie restricționate anumite activități pe microîntreprinderi, printre care consultanța, activitățile bancare, cele din domeniul asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital și al jocurilor de noroc.

”Se propune limitarea aplicării acestui regim de impozitare pentru persoanele juridice care obțin venituri din consultanță și management în cazul cărora veniturile de asemenea natură nu pot depăși 20% din totalul veniturilor obținute”, potrivit notei de fundamentare a proiectului.

Microîntreprinderile vor trebui să aibă cel puțin un angajat. Astfel, microîntreprinderile fără angajați, care acum plătesc 3% impozit pe venit, vor dispărea. Acum, sunt peste 250.000 de microîntreprinderi fără niciun angajat.

O restricție nouă ar fi și reducerea la 3 a numărului microîntreprinderilor care pot fi deținute de aceeași persoană. Asta pentru că, prin împărțirea în microîntreprinderi a afacerilor mai mari pentru o impozitare redusă, statul pierde bani la buget.

” Totodată, prin aceste măsuri se are în vedere și evitarea concurenței neloiale prin folosirea abuzivă a microîntreprinderilor pentru mascarea formei de angajare a persoanelor fizice, aspect sesizat și de unii reprezentanți ai mediului de afaceri”, potrivit Notei de fundamentare a proiectului.

Acum, cotele de impunere sunt diferențiate în funcție de numărul de salariați, fiind aplicabilă o cotă de 1% în cazul în care microîntreprinderea are cel puțin un salariat și respectiv o cotă de 3% dacă microîntreprinderea nu are salariați.

Limitarea scutirilor de taxe pentru constructori, agricultori și industria alimentară

Angajații din construcții cu salarii între 3.000 și 30.000 de lei brut pe lună sunt scutiți acum de impozitul pe venit de 10%, contribuțiile de sănătate de 10% și contribuția la Pilonul II de pensii de 3,75%. Din iunie, aceleași scutiri de impozite și taxe sunt și pentru angajații din agricultură și industria alimentară.

Printre propunerile de măsuri fiscale este și reducere plafonul salariilor scutite de impozite și taxe până la 10.000 de lei brut pe lună.

De facilități fiscale vor beneficia numai persoanele care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori. Prevederea intră în vigoare la data 1 ianuarie 2023 și se aplică începând cu veniturile aferente acelei luni.

Limitarea beneficiilor extrasalariale la 33% din salariu

În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se propune introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil și care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuțiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, pentru:

  • prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația de delegare/detașare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice;
  • contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime a unui tichet de masă pe persoană pe zi, prevăzută la data acordării;
  • cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare sau de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pe lună și pe persoană;
  • contravaloarea serviciilor turistice și de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale și finanțate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;
  • contribuțiile la un fond de pensii facultative și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
  • primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană;
  • sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă.

Pentru partea care depășește plafonul neimpozabil lunar de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii.

Totodată, se propune ca angajatorul care acordă aceste venituri sau avantaje să stabilească ordinea de includere a acestora în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

Nou sistem de deduceri personale

În prezent, persoanele care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcţia de bază au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile.

Proiectul de modificare a Codului fiscal propune schimbarea sistemului de acordare a deducerilor personale – de bază și suplimentare – în cazul contribuabililor care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcția de bază.

Tinerii până în 26 de ani vor putea să deducă 15% din impozitul pe venit, dar nu mai mult de 383 de lei, care reprezintă 15% din salariul minim brut.

Și familiile care au copii vor putea beneficia de deduceri din venit. Unul dintre părinți va putea deduce din salariu 100 de lei pentru fiecare copil care este la grădiniță sau la școală.

Astfel, potrivit proiectului, deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

  • 15% din salariul de bază minim brut pe țară pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul de 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului;
  • 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 de ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învățământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

Deducerea personală suplimentară de 100 de lei lunar se acordă unuia dintre părinți, în cazul în care copilul este întreținut de ambii părinți, prin prezentarea documentului care atestă înscrierea copilului într-o unitate de învățământ și a unei declarații pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar. În situația în care părintele desfășoară activitate la mai mulți angajatori, acesta are obligația să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri la un alt angajator și să prezinte o declarație pe propria răspundere în acest sens.

Impozit pe proprietate majorat

O altă măsură fiscală propusă este impozitarea clădirilor la valoarea de piață a imobilelor, conform grilei notariale. Impozitarea se va face în funcție de zona unde este amplasată construcția și de tipul de materiale de construcții folosit.

Imobilele vor fi clasificate ca rezidențial, pentru care impozitul va fi de 0,1 – 0,2% și nerezidențial, cu impozit de 1 – 1,3%.

Pentru terenul amplasat în extravilan, impozitul sau taxa pe teren se va stabili prin înmulţirea suprafeţei terenului, din care se scad suprafețele de teren acoperite de clădirii, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare categoriei de folosință și cu coeficientul de corecţie corespunzător zonei și rangului localității.

Autoritățile publice locale, la propunerea autorităţii executive, pot majora sau diminua nivelul impozitelor și taxelor locale cu până la 50%.

Având în vedere că Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România se actualizează anual, nu mai este necesară indexarea anuală cu rata inflației a impozitului pe clădiri.

Codul Fiscal prevede acum cote de impozitare după rangul localității, zona în care este amplasat imobilul și materialele din care este construit. Majoritatea primăriilor au acum cote de impozitare aproape de nivelul minim prevăzut de lege, de 0,08%.

Majorarea impozitului pentru câștigurile din jocuri de noroc

Veniturile din jocurile de noroc se impun prin reținere la sursă. Impozitul datorat se determină acum la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem pe venitul brut: 1% pentru partea de până la 66.750 lei inclusiv, 16% pentru tranșa de venit între 66.750 lei și 445.000 de lei, 25% pentru partea din premiu de peste 445.000 de lei.

Proiectul de Ordonanță prevede ca determinarea impozitului pe venit să se facă tot prin aplicarea unui barem de impunere, cu cote de impunere cuprinse între:

  • 10% – pentru tranșe de venit până la 3.000 de lei;
  • 300 + 20% pentru ce depășește suma de 3.000 de lei, dar nu mai mult de 10.000 de lei inclusiv;
  • 1.700 de lei plus 40% pentru ce depășește suma de 10.000 de lei.

A făcut prăpăd, după ce a pierdut 2.000 de lei la păcănele

Scutirea de impozit pentru o singură vânzare imobiliară

Acum, nu se percep impozite pentru veniturile obținute din vânzarea de către persoane fizice a imobilelor cu o valoare sub 450.000 de lei, fără a exista o limitare a numărului de vânzări.

Proiectul prevede eliminarea scutirii pe suma de 450.000 lei. Impozitul pentru tranzacțiile imobiliare va fi de 1% pentru o locuință deținută timp de peste 3 ani și de 3% pentru imobile deținute mai puțin de 3 ani.

Taxe mai mari pentru profesiile liberale și activitățile independente

Veniturile din alte surse decât salariile sunt taxate cu 10% impozit pe venit și contribuții de asigurări de 10%, dacă venitul anual depășește 12 salarii minime brute (în prezent, salariul minim brut este de 2.550 lei).

Modificările fiscale prevăd că persoanele care încasează anual sub 6 salarii minime brut să nu fie obligați la plata contribuțiilor.

În cazul celor care încasează anual între 6 și 12 salarii minime brute, contribuțiile ar urma să fie calculate la nivelul a 6 salarii. Acum, nu se iau contribuții de la aceștia.

Cei care vor avea venituri anuale între 12 și 24 de salarii minime brute vor plăti la nivelul a 12 salarii minime.

Cei cu venituri peste 24 de salarii minime brute ar urma să fie taxați la nivelul a 24 de salarii. Acum, se plătesc contribuții calculate la nivelul a 12 salarii minime brute.

De asemenea, plafonul pentru încadrarea la norma de venit ar urma să scadă de la 100.000 de euro la 25.000 de euro.

Contribuții la contractele part time

În cazul unui singur contract part time, contribuțiile se vor plăti la nivelul salariului minim pe economie.

De la această prevedere vor fi exceptați elevii și studenţii până în 26 de ani, ucenicii, pensionarii, persoanele care realizează venituri salariale peste salariul minim din mai multe contracte de muncă, precum și persoanele cu dizabilităţi.

Taxele si impozitele cresc pentru bucuresteni

Majorarea TVA în HoReCa și pentru băuturile cu zahăr

În prezent, pe lângă cota standard de TVA de 19%, sunt și două cote reduse de TVA, respectiv  9% și 5%, pentru anumite livrări de bunuri şi prestări de servicii.

Taxa pe valoarea adăugată va crește la cota standard de 19% pentru băuturile cu conținut ridicat de zahăr, pentru care acum se plătește TVA de 9%.

Și la restaurante, servicii de catering și hoteluri va fi o creștere de TVA de la 5% la 9%.

TVA de 5% se va plăti doar pentru o locuință vândută, până la plafonul de 600.000 de lei și până în 120 de metri pătrați utili.

Accize mai mari la alcool și tutun

Proiectul prevede și produsele la care vor fi majorate accizele și TVA.

Acciza la țigări va crește de la 1 august cu 31 de lei, ceea ce înseamnă 60 de bani în plus pe pachet.

Și acciza la alcool se va majora, dar de la 1 ianuarie 2023. Creșterea va fi de 20%, respectiv de 6 bani pe litru.

Începând din 1 ianuarie 2022, nivelul accizei totale pentru țigarete aplicabil în România este de 563,97 lei/1.000 țigarete, respectiv 114 euro/1.000 țigarete, astfel că România nu respectă cerința prevăzută la art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/ UE, respectiv acciza globală pe țigarete să reprezinte cel puțin 60% din prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum.

În prezent, Codul fiscal prevede că acciza datorată la țigarete nu poate fi mai mică decât nivelul accizei minime exprimate în lei/1.000 de ţigarete care este de 97% din nivelul accizei totale prevăzut în anexa nr. 1.

Potrivit Codului fiscal, nivelul accizelor, cu excepția țigaretelor, se actualizează cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică până la data de 15 octombrie și se aplică de la data de 1 ianuarie a fiecărui an.

În prezent, nivelul accizei pentru produsele accizabile din categoria tutunului prelucrat, actualizat în conformitate cu prevederile art. 342 alin. (1) și (4) din Codul fiscal, este: – tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în țigarete și alte tutunuri de fumat: 548,61 lei/kg; – țigări și țigări de foi: 346,50 lei/1.000 bucăți.

Urmăriți Impact.ro și pe