Legenda florii de colț. Ce semnificație are și alte curiozități

Emanuela Pană 12.10.2022, 13:20
Legenda florii de colț. Ce semnificație are și alte curiozități

Legenda florii de colț. Floarea de colț, cunoscută mai ales sub denumirea de „Edelweiss“, este floarea cel mai frecvent asociată cu Alpii, încât este greu de crezut că, de fapt, este originară din Himalaya și Siberia. Învăluită în mit și imaginație mistică, delicata floare de munte, cu petale albe, de catifea, este un simbol al curajului și al dragostei, al purității și curăției. Descoperă, în continuare, legenda florii de colț.

Legenda florii de colț. Ce semnificație are și alte curiozități

„Edelweiss“, pe numele științific „Leontopodium alpinum“, este o floare foarte rară, cu adevărat specială, având o istorie lungă, plină de legende. Floarea de colț (Florea reginei sau Floarea doamnei) stârnește interesul etern al tuturor – de la muritori și exploratori la alpiniști, biologi și mari exegeți ai culturii.

Floarea de colț este asociată deseori cu măreția crestelor montane ale Alpilor, grație imaginilor memorabile și a melodiei inconfundabile din pelicula „Sunetul muzicii“. De obicei, ea crește în regiunile inaccesibile ale Alpilor și este o specie protejată (nu o culegeți). Frumusețea unică a florii de colț a făcut ca delicata plantă a stâncilor să devină un simbol al purității și fidelității în Bavaria.

Edelweiss, o floare din multe flori și cu multe nume

De-a lungul anilor, floarea a atras deopotrivă admiratori și critici, însă rămâne una dintre cele mai emblematice imagini ale Elveției, ornamentând totul, de la companii aeriene la monede și până la logo-ul biroului elvețian de turism. Floarea de colț este un simbol național al multor țări, fiind considerată cândva și una dintre florile naționale ale României.

Din punct de vedere tehnic, foarea de colț nu este o singură floare, ci mai mult de 50 până la 500 de flori mici grupate în 2 până la 12 capitule galbene, înconjurate de 5 până la 15 frunze albe catifelate (bractee) dispuse în formă de stea. Oamenii de știință cred că floarea a migrat din Asia în Alpi în timpul Epocii Glaciare.

În prezent, ea poate fi găsită în multe țări alpine la altitudini mari (2.000 – 3.000 de metri), cea mai înaltă apariție înregistrată fiind la 3.140 de metri, chiar deasupra Zermatt, o comună în districtul Visp, cantonul Valais, Elveția. Înflorește din iulie până în septembrie pe rocile calcaroase, dar poate fi găsită și la marginea pajiștilor.

Floarea de colț este cu totul specială deoarece că înflorește la altitudini foarte înalte, existând foarte puține plante care se pot acomoda la o astfel de climă. Începând cu anul 1990, floarea de colț a fost cultivată și la altitudini mai mici, găsindu-se din ce în ce mai des în grădinile private.

Caracteristicile și aspectul unic al florii de colț i-au atras diverse nume, ca de exemplu „floarea de lână“, după cum i-a spus medicul și cercetătorul elvețian, Conrad Gesner, în secolul al XVI-lea. Floarea de colț a primit, de-a lungul timpului, și alte nume, precum „micul picior de lemn“, „steaua de argint“ sau „floarea veșnică a Alpilor“. Ele au fost folosite de diverși botaniști și biologi pentru a descrie această floare.

În spațiul german, floarea de colț poartă denumirea de „Edelweiss“. Numele este compus din două cuvinte, și anume „edel“, care înseamnă aristocrat și „weiss“, care înseamnă alb.

Citește și: Floarea extrem de rară care tocmai a înflorit în țara noastră. Poate fi văzută doar într-un singur loc

Legenda florii de colț

După cum spune povestea, care străbate veacuri de mister și de admirație, peste crestele înzăpezite ale Alpilor trona cândva, demult, pe când nici nu mai aveam puterea să ne amintim, o regină nemaipomenit de frumoasă, dar cu o inimă de gheață.

Legenda florii de colt
Legenda florii de colt

Mai avea un dar regina, un dar neprețuit și rar, și anume o voce de aur. Cântecul ei melodios îi atrăgea pe mulți păstori chipeși în peștera ei. Oricât de mult o adorau ei și căutau să-i facă pe plac, regina se sătura repede de ei și le ordona sclavilor ei loiali, gnomii, să-i arunce pe nefericiții bărbați la moarte. Într-o bună zi, însă, un cioban obișnuit a ajuns în peștera ei, iar regina s-a îndrăgostit pe loc.

Gnomii geloși, temându-se că stăpâna lor se va căsători cu acest muritor și îi va abandona, l-au aruncat fără milă într-o prăpastie unde inima lui a fost zdrobită. Valea unde s-a prăbușit tânărul a devenit Valea Plângerii. Înduioșată de sfârșitul tragic al păstorului, inima de gheață a reginei s-a înmuiat într-atât cât să verse o singură lacrimă, care s-a transformat în minunata floare de colț.

Legenda din folclorul românesc

În România exsită credința că între floarea de colț și momentul nașterii lui Iisus Hristos există o strânsă legătură. Se povestește că steaua care i-a călăuzit pe cei trei magi la locul nașterii ar fi stat o clipă deasupra Beteleemului, după care a decis să înconjoare pământul pentru a găsi un loc în care să se odihnească.

În călătoria sa, steaua a dat de un loc cu iarbă scurtă, cufundat în pace, în Munții Bucegi și a hotărât să rămână acolo. Însă, atunci când cobora de pe cer, steaua a căzut printre stânci și s-a desprins în mii de bucăți. Din aceste bucăți s-au născut florile de colț, cu formă de stea, care se bucură în continuare de peisajul mirific al munțiilor.

Cultul nobilei flori albe

Cum a reușit „Edelweiss“ să eclipseze alte flori de munte, cum ar fi trandafirul alpin, considerat, în general, ca fiind mai frumos din punct de vedere estetic? În urma unei călătorii prin Alpii Bernezi în 1881, scriitorul american Mark Twain a numit floarea de colț „urâta favorită a elvețienilor“ și a descris floarea ca fiind nici atrăgătoare, nici albă.

Mai mult, acesta a spus că „floarea catifelată are culoarea cenușii de trabucuri proaste“. Cu toate acestea, Twain a intervenit prea târziu. În momentul în care criticii au început să se întrebe dacă floarea merita statutul său de cult, miturile despre mistica și excepționalismul său erau deja acceptate pe scară largă.

Urmăriți Impact.ro și pe
Emanuela Pană
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, Emanuela Pană s-a alăturat echipei Impact în anul 2020, din dorința de a fi...