Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii miniștrilor de Externe. „NATO nu face parte din acest război, dar va continua să sprijine Ucraina”

Elena Avramescu, Stan Filon 29.11.2022, 23:47

Între 28 și 30 noiembrie, în România se va desfășura Reuniunea miniştrilor de externe ai NATO, motiv pentru care este așteptat și secretarul de stat american Antony J. Blinken, dar și secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după cum a notat Ambasada SUA la Bucureşti.

Antony J. Blinken și Jens Stoltenberg, așteptați la București

Update: Declarații ale secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg:

„Miniștrii Afacerilor Externe am încheiat o discuție substanțială cu privire la războiul brutal de agresiunea dus de Rusia, de asemenea, cu privire la sprijinul pe care îl acordăm noi Ucrainei. Forțele armatei ucrainene au înregistrat evoluții semnificative, eliberând o bună parte din teritoriu și împingându-i înapoi pe ruși. În același timp, o bună parte a Ucrainei rămâne sub ocupație.

Armata rusă are capacități puternice și un număr mare de trupe. Rusia folosește atacuri cu rachete și drone ca  în Ucraina să fie rece și întuneric în această iarnă. Președintele Putin încearcă să se folosească de iarnă ca de o armă și să îi forțeze pe ucraineni să înghețe sau să fugă. Vrea să le zdrobească voința, ca și pe a noastră, care îi sprijinim. Cu toate acestea, întâlnirea de la București trimite un semnal puternic de unitate a NATO și de sprijin continuu pentru Ucraina.

NATO nu face parte din acest război, dar va continua să sprijine Ucraina atâta vreme cât este necesar. Nu ne vom retrage. Aliații NATO oferă un sprijin fără precedent. Astăzi au oferit pachete suplimentare de asistență pentru Ucraina, care vor finanța sprijin urgent neletal, inclusiv pentru combustibil și generatoare, care ajută Ucraina să răspundă consecințelor loviturilor rusești împotriva rețelei de electricitate.

M-am bucurat să asist și la întâlnirea miniștrilor de externe ai G7, care s-au angajat să contribuie cu un mecanism de coordonare pentru infrastructurile cele mai importante ale Ucrainei. Sprijinul politic și practic al NATO continuă în perioada actuală și pe termen lung și voi discuta despre aceasta și cu domnul ministru Kuleba.

Am discutat și despre aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei. Miniștrii de externe au reafirmat sprijinul NATO pentru dreptul Ucrainei de a-și alege singură calea, recunoscând și respectând aspirațiile Ucrainei de a deveni membre. Cu toate acestea, acum trebuie să ne concentrăm să oferim sprijin imediat pentru că Ucraina se apără împotriva agresiunii rusești.

De asemenea, vom lucra și mai îndeaproape cu ceilalți parteneri. Ne vom întâlni mâine cu cei din Bosnia-Herțegovina, Georgia și Moldova. Vreau, de asemenea, să spun că mă bucur de oferta norvegiană de a găzdui o reuniune neoficială a miniștrilor de externe ai NATO anul viitor în Norvegia”, a spus Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Update marți, 29 noiembrie 2022, ora 15:01. Președintele Klaus Iohannis a declarat, printre altele, că trebuie să fie implementate rapid deciziile luate la summitul din Madrid pentru apărarea flancului estic și că România rămâne un susținător puternic al politicii porților deschise. Șeful statului a precizat că este încrezător că Finlanda și Suedia vor deveni rapid parteneri.

„Prezența voastră pe flancul estic al NATO e foarte relevantă. Dă un puternic mesaj de solidaritate. Arată că valorile păcii și libertății sunt centrale pentru NATO.

România e un partener solid al NATO. Suntem mândri să găzduim pentru a doua oară un eveniment NATO la nivel înalt. E prima conferință ministerială pe flancul estic după începerea invaziei ruse în Ucraina.

Războiul de agresiune al Rusiei a afectat profund securitatea europeană și a adus o suferință uriașă poporului ucrainean. NATO a luat decizii istorice pentru consolidarea apărării statelor membre, dar și pentru susținerea Ucrainei.

Ne pregătim pentru summitul din iulie 2023 din Vilnius, trebuie să implementăm rapid deciziile luate la summitul din Madrid pentru apărarea flancului estic. Marea Neagră are o importanță strategică pentru NATO.

România rămâne un susținător puternic al politicii porților deschise și suntem încrezători că Finlanda și Suedia vor deveni rapid parteneri”, a spus președintele Klaus Iohannis.

Update marți, 29 noiembrie 2022, ora 12:15. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianţa Nord-Atlantică este vigilentă şi pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat.

„Miniştrii Afacerilor Externe din ţările NATO se reunesc în Bucureşti, în timp ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei are loc la graniţa cu România şi subminează ordinea internaţională bazată pe reguli. Este un moment critic pentru securitatea noastră şi transmitem un mesaj important: NATO este aici, NATO este vigilentă şi este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat”, a spus Stoltenberg.

De asemenea, oficialul a spus că deși NATO și aliații nu fac parte din conflictul din Ucraina, sprijină această țară, în contextul în care dreptul acesteia de a se apăra este înscris în Carta ONU. Secretarul general al Alianței Atlanticului de Nord a adăugat că războiul de agresiune al preşedintelui Putin este un eşec.

„Iar el răspunde cu mai multe acte brutale – vedem valuri de atacuri cu rachete lansate în mod intenţionat asupra civililor şi infrastructurii civile, care lovesc case, spitale şi reţele de electricitate”, a adăugat Stoltenberg.

„Este un lucru groaznic pentru Ucraina. Dar sunt momente complicate şi pentru noi, în Europa şi pentru alte ţări din lume (…) Este adevărat, cu toţii plătim preţul pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dar preţul nostru este în bani, în timp ce ucrainenii plătesc cu sânge. Dacă îl lăsăm pe Putin să câştige, cu toţii vom plăti un preţ mult mai mare, în anii ce vor veni, deoarece domnul Putin şi alţi lideri autoritari vor învăţa atunci că pot să îşi atingă scopurile folosind forţă brută.

Aşa că vor fi încurajaţi să folosească şi mai multă forţă, în alte dăţi. Asta va face lumea noastră mai periculoasă şi ne va face pe noi toţi mai vulnerabili”, a mai declarat oficialul NATO, precizând că este în interesul de securitate pe termen lung al țărilor din alianță să susțină Ucraina.

Update: Președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, susțin declarații comune de presă, la Cotroceni.

Declarații Jens Stoltenberg:

„Mulțumesc pentru angajamentele României. Suntem în cea mai mare criză de securitate într-o generație întreagă. NATO se află aici și vom face tot ce e necesar pentru a apăra toți aliații. Aici, la Bucureşti, miniştrii de externe ai NATO vor căuta modalităţi de a sprijini pe mai departe Ucraina şi de a face faţă presiunii Rusiei în Bosnia-Herţegovina, Moldova şi Georgia. V-aţi dovedit o gazdă generoasă pentru un număr uriaş de refugiaţi, aţi facilitat exportul a milioane de tone de cereale din Ucraina, pentru a uşura criza alimentară mondială. Aţi asigurat sprijin militar semnificativ Ucrainei. Nu îl putem lăsa pe Putin să câştige, pentru că asta ar arăta altor lideri că pot atinge ţeluri prin forţă şi ar fi o lume mult mai periculoasă pentru noi toţi. Este, deci, pentru interesul nostru propriu de securitate să sprijinim Ucraina”, a declarat Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg a vorbit și despre aderarea Suediei și Finlandei la NATO.

„În chestiunea Finlandei și Suediei s-a luat o decizie istorică la Madrid de a invita cele două țări să se alăture NATO. 28 din țările membre au ratificat aceste protocoale. Acestea includ România și sunt recunoscător pentru sprijinul acordat Finlandei și Suediei. Am încredere că toți aliații noștri vor ratifica acest instrument și cele două țări vor deveni membri importanți pentru cele două țări, dar și pentru întreaga alianță pentru că NATO va deveni mai puternic.

Țările acestea au forțe bine echipate, bine dotate, echipate, pregătite. E important și pentru legătura dintre America de Nord și Europa care este „coloana vertebrală” a Alianței. De asemenea, dacă vă uitați pe hartă, suntem cu toții de acord, cred, că întărirea Flancului Estic, în special a Balticilor, este realizată prin a avea Finlanda și Suedia ca membri ai Alianței. Este bine și pentru ele, dar și pentru NATO, dar și pentru relația transatlantică”, a precizat Jens Stoltenberg.

Secretarul general al NATO a vorbit și despre ultimele atacuri din Ucraina.

„Au fost atacuri îngrozitoare asupra orașelor. Putin încearcă să distrugă infrastructura și serviciile de bază și să folosească iarna ca armă. Trebuie să fim pregătiți pentru noi atacuri în continuare. De aceea, sunt furnizate sisteme de apărare antiaeriană”.

Declarații Klaus Iohannis: 

„Am evaluat împreună situația de securitate generată de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, cu accent asupra flancului estic. Este prima reuniune la nivel înalt de la București, duă summitul NATO din 2008. Am subliniat necesitatea implementării rapide a decixiile de la summitul de la Madrid din acest an. Importanța strategică a Mării Negre a fost inclusă în noul concept strtegic adoptat la Madrid. România va continua să aducă o contribuție semnificativă ca furnizor de securitate în regiune. Vor fi măsuri concrete: România va crește cheltuielile pentru apărare de la 2% din PIB la 2,5% din PIB în 2023. Din februarie și până acum, NATO au desfășurat efective importante în România. Acum găzduim 5.000 de militari din statele aliate”.

„Vom continua să ne coordonăm cu Franța, alături de Olanda, Belgia. Mulțumesc tuturor aliaților pentru solidaritatea din această perioadă. Am evidențiat sprijinul ferm pentru suveranitatea și independența Ucrainei. Facem eforturi susținute în sprijinul Republicii Moldova. Implementarea conceptului strategic va duce la un rol sportit de care depibde stabilitatea ordinii internaționale. Acțiunile Rusiei sunt o acțiune deliberată de a distruge această ordine. Avem nevoie mai mult ca oricând de un NATO puternic și solidar”.

Update: Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a fost primit de premierul Nicolae Ciucă la Palatul Victoria, iar în urmă cu câteva minute înaltul oficial a avut o întrevedere și cu președintele României, Klaus Iohannis, la palatul Cotroceni.

Update: Discursul președintelui Klaus Iohannis de la reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO:

„Suntem în fața unui test istoric. Prezența dumneavoastră la București evidențiază rolul cheie al României, ca promotor activ al securității și stabilității, la granița a două zone de importanță strategică pentru securitatea europeană, euro-atlantică și globală: regiunea extinsă a Mării Negre și Balcanii de Vest. Războiul irațional declanșat de Rusia la 24 februarie nu este doar o agresiune împotriva Ucrainei, ci un atac frontal împotriva valorilor și principiilor noastre fundamentale, care susțin arhitectura de securitate euro-atlantică. Ne confruntăm acum cu un test istoric al forței noastre colective, al hotărârii și al valorilor noastre democratice.

La nouă luni de la începutul conflictului din Ucraina, unele lecții au devenit evidente. Două rezultate particulare sunt deja foarte clare. În primul rând, parteneriatul nostru transatlantic a ieșit mai puternic din această criză. În al doilea rând, regiunea Mării Negre și-a demonstrat importanța strategică pentru securitatea euro-atlantică și stabilitatea globală.

Comunitatea euro-atlantică iese mai puternică și mai robustă din această criză. Suntem mai uniți și mai determinați să ne protejăm valorile noastre fundamentale: democrația, drepturile omului, statul de drept și dreptul fiecărei națiuni de a-și alege prietenii și aliații.

Unitatea înseamnă, de asemenea, solidaritate. Solidaritatea noastră cu Ucraina trebuie să continue, în mod coordonat. Toți partenerii ar trebui să continue să ofere Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a-și apăra suveranitatea și democrația, atâta timp cât este nevoie. România, în calitate de stat membru NATO și UE cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, a fost în prima linie a răspunsului la această criză multidimensională provocată de agresiunea Rusiei: gestionarea fluxului de peste 2,9 milioane de refugiați ucraineni care au intrat în România, asigurarea livrării de asistență umanitară substanțială din partea României și a altor țări și facilitarea tranzitului de cereale și alte produse agricole ucrainene pentru a preveni o criză alimentară globală – peste 8,4 milioane de tone au tranzitat România. Aceste eforturi de sprijin ar trebui să rămână prioritare pe agenda transatlantică.

Noul Concept Strategic a recunoscut Marea Neagră ca o regiune de importanță strategică pentru Alianță, așa cum noi, în România, susținem de mult timp. Un răspuns adecvat la provocările cu care ne confruntăm cu toții trebuie să fie construit în jurul obiectivului de creștere a rezilienței Aliaților, a statelor membre UE, dar și a partenerilor noștri vulnerabili, în special în regiunea Mării Negre. Mă bucur să constat că formate de cooperare regională precum București 9 și Inițiativa celor trei mări și-au adus contribuția substanțială în acest sens. Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima recunoștința față de aliații și prietenii noștri care și-au dovedit unitatea și solidaritatea, asigurând cea mai substanțială prezență militară aliată de până acum în regiunea Mării Negre și pe întregul Flanc Estic. Regiunea Mării Negre a fost mult timp principala țintă a comportamentului agresiv al Rusiei și a sondării angajamentului nostru față de securitatea și stabilitatea regională. Am văzut acest lucru odată cu războiul din Ucraina. În plus, țări precum Republica Moldova și Georgia sunt cele mai vulnerabile la consecințele acestui război.

Sprijinul nostru ar trebui să asigure că aceste țări devin autosuficiente și capabile să facă față provocărilor hibride. Ca parte a deciziilor îndrăznețe de sprijinire a partenerilor noștri, Ucrainei și Republicii Moldova li s-a acordat statutul de candidat la Uniunea Europeană, în timp ce perspectiva europeană a Georgiei a fost recunoscută. România a fost, în mod tradițional, unul dintre cei mai mari susținători ai legăturilor mai strânse dintre Uniunea Europeană și aceste țări. De asemenea, în sprijinul Republicii Moldova, am lansat, alături de Germania și Franța, Platforma de Sprijin pentru Moldova, pentru a mobiliza asistența financiară din partea comunității internaționale și pentru a susține reformele necesare pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În același timp, România îi asigură între 80% și 90% din necesarul de energie electrică. Un ultim aspect – trebuie să luăm în considerare beneficiul cooperării transatlantice pe termen lung. Îmbinând coordonarea și complementaritatea, vom asigura adaptarea cu succes a relației transatlantice la realitățile, provocările și oportunitățile actuale. Ca o condiție prealabilă, trebuie să garantăm securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre în ansamblu”, încheie Iohannis.

Update: Delegaţia NATO şi Secretarul General Jens Stoltenberg au ajuns, luni, la Bucureşti cu un avion Tarom care a fost escortat de avioane de luptă! Cel care a făcut anunțul a fost ministrul Externelor, Bogdan Aurescu, care a mulțumit Forțelor Aeriene Române.

„Mulţumiri speciale Forţelor Aeriene Române pentru escortarea avoinului care a adus delegaţia Secretarului General, Jens Stoltenberg, şi ambasadorii aliaţi la Bucureşti pentru summitul care începe azi”, a scris Bogdan Aurescu pe Twitter.

Știre inițială:

Se pare că reuniunea de la Bucureşti are ca focus principal războiul Rusiei împotriva Ucrainei, precum și punerea în aplicare a noului concept strategic al NATO, securitatea energetică, protecţia infrastructurii critice, dar şi eforturile NATO de a construi capacitatea şi de a consolida rezilienţa în Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.

În acest sens, secretarul de stat Antony J. Blinken este așteptat în România pentru a se întâlni cu prim-ministrul român Nicolae Ciucă, iar împreună vor vizita expoziţia „Noi, Poporul: 25 de ani de Parteneriat Strategic”, un eseu fotografic, tematic, care explorează relaţiile diplomatice, de securitate, economice şi culturale dintre poporul român şi cel american.

În plus, oficialul american are planificate întrevederi separate și cu preşedintele Klaus Iohannis, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, şi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO se va concentra pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei, implementarea noului concept strategic al NATO, inclusiv provocările din partea Chinei, securitatea energetică, protecția infrastructurii critice și eforturile NATO de a construi capacitatea și de a consolida rezistența în Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova”, se arată în anunțul făcut de Departamentul de Stat al SUA.

Zi ocupată pentru preşedintele Klaus Iohannis, care urmează să îl primească astăzi la Palatul Cotroceni și pe secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

Klaus Iohannis, intalnire importanta astazi la Palatul Cotroceni
Antony J. Blinken si Jens Stoltenberg

Administraţia Prezidenţială a ținut să precizeze că ceremonia primirii oficiale va avea loc la ora 16:15 şi va fi urmată de convorbiri tete-a-tete, după care cei doi oficiali vor susţine declaraţii de presă comune. Tot în cursul zilei de astăzi, şeful statului va participa, de la ora 14:00, la Reuniunea Liderilor de la Munchen (Munich Leaders Meeting), unde va susţine o alocuţiune.

Jens Stoltenberg va fi prezent în România între 28 și 30 noiembrie pentru a prezida reuniunea miniştrilor de Externe aliaţi, eveniment ce are loc marţi şi miercuri, iar mâine, Stoltenberg va participa la Aspen – GMF Bucharest Forum, unde va susţine un discurs.

Însă asta nu este tot, deoarece Jens Stoltenberg are planificate întâlniri şi cu premierul Nicolae Ciucă şi cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, dar și cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.

Aceasta este cea de-a doua reuniune formală aliată după summitul din anul 2008 de la București, dar și prima de nivel înalt desfășurată într-un stat de pe Flancul Estic de la declanșarea războiului în Ucraina, pe 24 februarie.

Știre în curs de actualizare

Dezvăluiri inedite despre bani și propuneri indecente!
Urmăriți Impact.ro și pe
Elena Avramescu
Este redactor Impact.ro. Absolventă a Colegiului Naţional ”Mihai Eminescu” din Buzău, precum şi a Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion din Bucureşti, Elena Avramescu...