Izvorul Tămăduirii, principalele tradiții și obiceiuri. Ce e bine să faci în această zi. Obiceiul care poartă noroc

Iancu Andreea 28.04.2022, 21:36
Izvorul Tămăduirii, principalele tradiții și obiceiuri. Ce e bine să faci în această zi. Obiceiul care poartă noroc

Creștinii ortodocși celebrează vineri, 29 aprilie 2022, Izvorul Tămăduirii. Această sărbătoare, care este închinată Maicii Domnului, este una extrem de importantă pentru credincioșii care obișnuiesc să respecte principalele tradiții și obiceiuri. În mod normal, creștinii merg la biserică pentru a lua Agheasmă Mică, un tip de apă sfințită ce poate fi consumată tot anul.

Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii rememorează minuni creștine

În mod normal, sărbătoarea Izvorul Tămăduirii nu este celebrată la o dată fixă, fiind prăznuită în vinerea din Săptămâna Luminată, de după Paște. Aceasta este trecută în calendarul ortodox în data de 29 aprilie în acest an. Însă dincolo de celebrarea sa, la originea sărbătorii se află o minune care s-a petrecut în perioada existenței Constantinopolului.

Se spune că un orb a primit din nou darul vederii după ce s-a spălat cu apa unui izvor din apropiere. Cel care ajută la împlinirea acestei minuni este împăratul Leon, neîncoronat la acel moment, care face posibilă descoperirea.

„Nu este nevoie să te osteneşti, căci apa este aproape. Pătrunde, Leone, mai adânc în pădure şi, luând cu mâini apa tulbure, potoleşte cu ea setea orbului şi unge cu ea ochii lui cei întunecaţi”.

Izvorul Tămăduirii, tradiții și obiceiuri
Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii

Izvorul se regăsește și în prezent și atrage milioane de turiști

Ulterior, după ce Leon ajunge împărat, el ridică o biserică cu hramul Izvorul Tămăduirii pe locul unde s-a petrecut minunea. Și împăratul Justinian este vindecat de o boală grea, care ridică drept mulțumire o biserică și mai mare. Din păcate, aceasta din urmă este distrusă de turci în anul 1453.

Credincioșii care ajung la Istanbul se pot închina la biserica Izvorul Tămăduirii, o construcție care datează din secolul al XIX-lea. Totuși, în subsolul clădirii se regăsește un paraclis din secolul al V-lea, unde există izvorul cu apa tămăduitoare din trecut.

Tradiții și obiceiuri de această mare sărbătoare

Sărbătoarea închinată Maicii Domnului este marcată de o serie de tradiții și obiceiuri. Creștinii ortodocși obișnuiesc de Izvorul Tămăduirii să meargă la biserică pentru a lua Agheasma Mică. Credincioșii care iau parte la slujba de sfințire pleacă acasă cu apa sfințită, care poate fi băută pe tot parcursul anului, pe stomacul gol.

Țara noastră se mândrește cu numeroase izvoare considerate tămăduitoare, mii de creștini alegând să ia apă sfințită din locuri precum izvorul de la Mănăstirea Dervent, Biserica Greacă din Brăila, Mănăstirea Ghighiu din judeţul Prahova, Mănăstirea Horăicioara din judeţul Neamţ sau Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă din judeţul Argeş. Preoții sfințesc apa și apoi îi stropesc pe credincioși, în timp ce cântă:

„Mântuiește, Doamne, poporul tău și binecuvântează moștenirea Ta, biruința binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește, și cu crucea ta păzește pe poporul Tău”.

Principalele datini ale praznicului

În cadrul acestei sărbători, în unele zone ale țării, adolescenții fac un legământ juvenil, care se făcea cu sau fără martori, în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit. Tinerii treceau prin momente rituale precum rostirea jurământului cu voce tare, schimbul colacului sau al altor obiecte cu o valoare simbolică, precum o oală de lut, însoțită de o lumânare aprinsă. Îmbrățișarea frățească, ospățul și dansul nu lipseau nici ele.

Persoanele legate astfel se întâlneau anual sau, după căsătorie, la Rusalii. După acest legământ, oamenii își spuneau până la moarte soră, vere, verișoară și se comportau precum rudele de sânge. Bătrânii obișnuiau să spună că această zi este binefăcătoare dacă oamenii se spală cu roua dimineții și beau agheasmă. Ritualul îi ferește de boli sau îi vindecă. De asemenea, în această zi se curățau și sfințeau fântânile.

Ce să nu faci de Izvorul Tămăduirii

Ziua de sărbătoare este prăznuită și respectată cu sfințenie de gospodine. Astfel, nu se spală, nu se calcă și nu se coase. În mediul rural, gospodarii aruncă apa sfințită peste vitele de povară pentru ca ele să fie sănătoase și să lucreze cu spor la lucrările agricole. De asemenea, unii stropesc cu apă sfințită în ziua praznicului grădinile și livezile. Totodată, ritualul protejează recoltele de grindină.

Urmăriți Impact.ro și pe
Iancu Andreea
Redactor online din 2013 și absolventă a UNIBUC, Facultatea de Litere, Specializarea Studii Europene. De asemenea, absolventă a cursurilor de Master din cadrul SNSPA, Facultatea de Comunicare și...