Inflația din Turcia a atins 73,5% anual în mai, cea mai mare din decembrie 1998, ca urmare a creșterii prețurilor la energie și alimente, au arătat date oficiale vineri. Creșterea prețurilor de consum, însă, a încetinit în mai, față de creșterea observată în aprilie, când inflația a sărit de la 61 la 70%.
Campionii creșterii prețurilor sunt transporturile (+107,62% față de anul precedent în luna mai) și produsele alimentare (+91,63%), împinse în sus de creșterea prețurilor la energie și carburanți. materii prime, și prin prăbușirea lirei turcești.
Zvonurile de intervenție militară în nordul Siriei au contribuit timp de o săptămână la scufundarea în continuare a monedei naționale care cota 16,49 lire turcești pentru dolar vineri dimineață, apropiindu-se de nivelurile din decembrie 2021 care au determinat intervenția statului să o stabilizeze față de valute străine. Lira turcească a pierdut peste 47,79% din valoare pe parcursul unui an.
Inflația se află în centrul dezbaterilor din Turcia, cu un an înainte de alegerile prezidențiale, programate pentru iunie 2023, opoziția și mulți economiști acuzând Oficiul Național de Statistică (Tüik) că subestimează cu bună știință și în mare măsură amploarea acesteia.
Economiștii independenți turci de la Grupul de Cercetare a Inflației (Enag) au declarat vineri dimineață că inflația a ajuns de fapt la 160,76% de la un an la altul, de peste două ori rata oficială. Săptămâna trecută, banca centrală turcă a refuzat să-și majoreze rata cheie în încercarea de a reduce inflația și a menținut-o la 14%.
Președintele Recep Tayyip Erdogan, care crede, contrar teoriilor economice convenționale, că ratele mari ale dobânzilor favorizează inflația, a forțat banca centrală la sfârșitul anului 2021 să-și reducă rata cheie de la 19% la 14%, între septembrie și decembrie, provocând prăbușirea monedei naționale.
Rata oficială a inflației din Turcia a crescut la aproape 70% în aprilie, reprezentând o provocare uriașă pentru președintele Recep Tayyip Erdogan, ale cărui politici economice neconvenționale sunt adesea învinuite pentru tulburările economice.
Indicele preţurilor de consum a crescut cu 69,97% faţă de anul precedent în aprilie, comparativ cu 61,14% în martie, a anunţat joi agenţia naţională de statistică.
Ministrul Trezoreriei și Finanțelor, Nureddin Nebati, a lăsat deoparte îngrijorările, afirmând luni că tendința inflaționistă actuală a fost trecătoare și „nu se va extinde pe termen lung și nu va fi permanentă”.
„Vom crește bunăstarea și puterea de cumpărare a cetățenilor noștri față de nivelul trecut”, a spus el.
Turcia a redus taxele pe unele mărfuri și a oferit subvenții pentru unele facturi de electricitate pentru gospodăriile vulnerabile, dar nici măcar acest lucru nu a reușit să stăpânească inflația. Moneda turcă a pierdut anul trecut 44% din valoarea sa față de dolar și mai mult de 11% de la începutul lunii ianuarie.
Guvernul lui Erdogan a răspuns folosind băncile de stat pentru a cumpăra lire în încercarea de a reduce pierderile monedei.
„Banca centrală vinde 2,5-3 miliarde de dolari pe săptămână prin băncile publice”, a declarat săptămâna aceasta un fost manager al băncii de stat din Turcia Ziraat.
El a împărtășit informații privilegiate pe care le-a primit de la cercurile bancare, a informat presa turcă.