George Emil Palade, unicul savant român care a primit Premiul Nobel. O ezitare a la Eminescu și ce i-a ordonat Securității cuplul Ceaușescu în privința sa

Viitorul om de știință s-a născut la Iași în 1912. A dezvoltat metode de preparare, tehnici avansate de centrifugare și studii de microscopie electronică, conducând la descoperirea multor structuri celulare. Împreună cu Albert Claude și Christian de Duve a fost distins, în 1974, cu Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină. A fost ca o revanșă a sorții la nivel înalt, drept continuator în cercetarea românească. Palade l-a succedat pe doctorul în Medicină, Nicolae Paulescu, cel care a descoperit în 1921 pancreatina (insulina). Acesta din urmă a plătit un greu tribut prin naivitatea de a-și publica regulat pașii către invenția sa în reviste străine de specialitate. Rezultatul: doi canadieni, un medic și un biochimist și-au însușit datele lui, „suflându-i” Nobelul de care a fost atât de aproape.

Roadele unei cariere prodigioase

George Emil Palade și-a luat licența în Medicină la Universitatea din București în 1940 și a fost profesor acolo până după al Doilea Război Mondial. În 1946 a emigrat în SUA, pentru a lucra la Institutul Rockfeller din New York. A predat studii de biologie celulară la Facultatea de Medicină a Universității Yale.

Apoi, a fost decan și profesor emerit al facultății de profil similar, din cadrul Universității din San Diego, California. Pe lângă Nobelul menționat, Palade a primit premiul Albert Lasker (1966) și Medalia Națională a Științei (1986). La anunțarea premiului din 1974, care încununa o muncă de aproape 50 de ani, Comitetul Nobel spunea despre român: „A adăugat îmbunătățiri metodologice de majoră importanță. În special, prin combinarea tehnicilor pentru a obține informații biologice de bază”.

Legătura cu tronul regal

În iulie 1939, prințul Mihai I, pe atunci în vârstă de 18 ani, a primit vestea că prima sa iubire, Yvonica, îl părăsise după doi ani de relație. Tot atunci, Carol al II-lea i-a avut invitați la masă pe inginerul Nicolae Malaxa și soția lui, un industriaș de renume și unul dintre cei mai avuți oameni ai României acelor ani. Avea o fiică, Irina (Lulu), o brunetă deosebit de frumoasă. Împreună cu Mihai I a format un cuplu de nedespărțit.

Erau adesea văzuți călătorind în aceeași mașină, jucând tenis, înotând sau călărind. Idila era încurajată de augustul părinte al junelui „Mihăiță”, cum era alintat de către Carol, cu atât mai mult cu cât tatăl ei era unul dintre cei mai importanți finanțatori ai Palatului și, implicit, al regelui. După 1990, urmașii lui Nicolae Malaxa au primit, ca despăgubiri pentru proprietățile și uzinele deținute, acțiuni la Fondul Proprietatea în valoare de aproximativ 360 de milioane de dolari.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Brusca abdicare din 6 septembrie 1940, la o săptămână după pierderea unei părți din Ardeal, prin Dictatul de la Viena, a însemnat stingerea relației dintre Mihai, redevenit monarh, și frumoasa Irina. Astfel, tânăra avea să-l cunoască pe viitorul mare savant. Cei doi s-au căsătorit în 1946, emigrând, în același an, în Statele Unite. Vor avea un băiat (Philip) și o fată (Georgia). Mama lor a murit în 1969, cu cinci ani înainte ca soțul ei să fie recompensat cu Premiul Nobel.

Cine a fost Marilyn Farquhar

Era cea de-a doua soție a lui Palade, cu care s-a căsătorit în 1970. O americancă, născută în 1928, în Tulare, Caliofornia. De asemenea, reputat biolog și patolog, absolventă a mai multor facultăți de profil din SUA.

Împreună au inspirat mulți studenți, profesori, doctori să pună întrebări esențiale și să predea după exemplarul model dat de cei doi. I-a rămas alături până la moartea acestuia (2008) survenită în urma unei lungi maladii. S-a stins la venerabila vârstă de 91 de ani, în 2019.

„Nicule, l-ai auzit pe Carter…”

…„când a ținut toastul, ce frumos a vorbit despre Palade și premiul lui Nobel, și ce apropiat este ăsta de președinte?” Erau spusele „academicianului de renume mondial”, Elena Ceaușescu. Se întâmpla în cadrul ultimei călătorii a cuplului de tristă amintire în Statele Unite (11-17 aprilie 1978) la invitația șefului Casei Albe, Jimmy Carter. Apoi, Șefa Cabinetului 2 a ordonat ca el să fie recrutat “imediat”.

Ilustrul Om de știință a fost ținta agenților de recrutare DIE (Direcția de Informații Externe) a Securității timp de mai mulți ani, însă, când, în cele din urmă, și-au dat seama că loialitatea sa față de țara adoptivă era de nezdruncinat, Elena a adoptat o nouă tactică. Le-a ordonat celor de la Departament să creeze un copil nelegitim al lui Palade, presupusul fruct al unei oarecare legături amoroase pe care ar fi avut-o înainte de căsătorie, pe vremea când era student la Medicină în România.

DIE a inventat acest copil, un fiu, cu acte în regulă, înregistrat în toate documentele publice necesare, și au transferat această identitate unui ofițer al Securității, care avea ca acoperire o bună carieră de inginer. DIE începuse cu succes o complicată operație cu ajutorul căreia îl făcea pe Palade să-și “descopere” așa-zisul fiu, ce era, de fapt, un ofițer mascat. Securitatea era convinsă că povestea romanțioasă a “feciorului”, la un loc cu niște vechi fotografii ale “tatălui”, împreună cu farmecul personal și competența profesională a “inginerului”, îl vor determina pe Palade, odată intrat în contact cu el, să încerce tot ce i-ar fi stat în putință pentru a-i obține “fiului” viza de plecare din România.

Ceaușescu însuși se pregătise îndelung pentru întâlnirea cu Palade, căruia avea să-i „cedeze”, aprobând cu generozitate acest act de clemență. („Orizonturi roșii”-Ion Mihai Pacepa). După Revoluție, savantul a caracterizat scurt cuplul ceaușist: „Erau în mod evident interesați de valoarea propagandistică a relației cu mine”.

Ezitarea de la Bacalaureat

Se spune că la examenul de maturitate, la proba orală, după ce i-au fost puse întrebările, elevul George Emil Palade dintr-a XII-a nu a răspuns nimic. După o consfătuire a membrilor comisiei, s-a decis să fie chemat a doua zi. Totul a decurs perfect, iar nota a fost cea maximă. „Numai lui Eminescu i s-a mai întâmplat așa ceva.

A fost invitat la biblioteca Universtății din Iași, a urcat pe scenă, a stat câteva minute și a plecat. N-a putut să vorbească”, explica profesorul Laurențiu Popescu.

Umor marca Palade

Ca mai întotdeauna, marii oameni dispun de modestie și fin umor. În 1969, într-o vizită în România, i-a adus prietenului său, Cuti Juvara, un număr al celebrei reviste “Playboy”. Deși era țintuit într-un pat de spital, chirurgul a tresărit amuzat la vederea darului primit. Pentru că veni vorba de sistemul spitalicesc, Emil Palade a îngrijit răniții din batalioanele de aviație de la Băneasa, în cel de-al Doilea Război Mondial. Avea gradul de locotenent.

Impresii

„Emil vorbea o română fără cusur, îndulcită moldovenește ca în Târgul Iașilor, pe strada Sărăriei, unde locuise când era copil. Impresiona prin capacitatea de concentrare, prin memoria ieșită din comun, prin seriozitate și putere de muncă. Nu a renunțat niciodată la cetățenia română”,declara Radu Șerban Palade, nepot de frate al marelui om de știință.

George Emil Palade a fost incinerat, iar cenușa sa a fost împrăștiată de către cei doi copii în Masivul Bucegi. De pe Vârful cu Dor.