Potrivit predicțiilor Fondului Monetar Internațional (FMI) privind rata inflației, Prețurile de consum vor avea o creștere de 14,7% la finalul acestui an în România, urmând ca aceasta să se reducă până la 7,7%, la finele anului 2023.
În primăvara acestui an, Fondul miza pe un sold negativ de 7% din PIB în 2022, dar și-a revizuit prognoza, urmând să crească la 8,4% din PIB, urmând ca până în 2023 să se reducă până la 8%.
Banca Naţională a României (BNR) arăta, săptămâna trecută, că rata anuală a inflaţiei va continua să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit.
„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit. Determinante pentru înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice – inclusiv în condiţiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a preţurilor la energie electrică – precum şi de preţurile alimentelor, sub influenţa creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, dar şi al secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară.
Impactul acestor factori va fi doar parţial contrabalansat de efecte de bază dezinflaţioniste anticipate a se manifesta în perspectivă apropiată inclusiv pe segmentul combustibililor”, se menţionează în comunicatul băncii centrale publicat în 5 octombrie.
După ce a scăzut la 14,96% în iulie, rata inflației a crescut la 15,32% în august, depășind nivelul așteptat, potrivit BNR.
Persistența creșterilor de prețuri la alimente, în special a celor pentru categoriile de LFO, a fost principalul motor al creșterii.
Aceasta a fost oarecum compensată de scăderea prețurilor la carburanți (datorată în parte scăderii prețurilor la benzină și carburatori), precum și de efectele de propagare a creșterii prețurilor la energie.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara la finalul lunii septembrie că o mare parte din inflație vine din prețurile la energie, iar singura soluție pentru stăvilirea acesteia este stabilitatea cursului valutar leu-euro.
„Nu poţi să te joci cu cursul de schimb, nu poţi să laşi să se miște. La români încrederea se bazează deocamdată pe cursul de schimb.” a menționat Isărescu, miercuri la o conferinţă pe politică monetară şi unde s-a prezentat o carte „Băncile Centrale şi calibrarea politicii monetare”, avându-l ca autor pe guvernator.
Isărescu a spus că acum când 60-80% din inflaţie vine direct şi indirect din preţurile la energie, nu a avut altă soluţie decât stabilitatea cursului, chiar cu riscul deteriorării balanței de plăţi.