Ei ne-au făcut viața mai ușoară. Moștenirile lăsate de unii dintre cei mai importanți inventatori. SPECIAL

Fără tăgadă, omul a căutat din vremuri imemoriale să-și îmbunătățească traiul, să-și faciliteze munca, să producă mai mult și mai bine, având un aport esențial prin ideile sale la dezvoltarea umanității pe toate planurile. Invențiile din trecut nu înseamnă un stop cadru. Ele au schimbat și continuă să schimbe lumea. Homo sapiens nu-și dezminte numele. Iată câteva dintre roadele minții sale.

Roata

Apare în neolitic, în jurul anului 3500 î.Hr., în Sumer, Mesopotamia. În acel moment, omenirea era deja bine organizată, grupată în sate, iar principalele activități erau cele de fermier și păstor. Care este motivul întârzierii inventării roții? Răspunsul este simplu. O roată nu este un doar cilindru care se rostogolește. Singur este categoric inutil. Era nevoie de un ax, o bară pentru a lega două roți în vederea punerii în mișcare a unei greutăți, însă osia trebuia făcută dintr-un metal solid.

De aceea, găurile din centrul roților și de la capetele osiei trebuiau să fie perfect rotunde, bine finisate astfel încât să nu intre prea fix în legătură, dar nici cu un diametru prea mic. Lucru realizat până la urmă. Roata a devenit un element extrem de util, fiind o parte importantă a dezvoltării umanității. Pot fi enumerate “n” domenii. Cel puțin azi nu ar fi existat ceasuri, mașini, elicoptere etc. în lipsa acestui obiect.

Cuiul

Aparent un lucru banal, acest obiect se regăsește la temelia dezvoltării tehnicii. Invenția de o deosebită însemnătate își are actul de naștere în urmă cu peste două milenii, în perioada Romei Antice și a devenit posibilă odată cu putința turnării metalului în tipare. Conform Agerpres, până la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui următor, cuiele erau produse manual de către fierari.

Produsul finit însemna încălzirea până la incandescență a unei bare de metal subțire și lovirea ei cu ciocanul pentru obținerea unui vârf ascuțit. Abia la începutul veacului XIX au apărut primele mașini de obținere în serie a cuiului. Din aceeași categorie face parte și șurubul, despre care se crede că a fost inventat de către învățatul elen Arhimede în secolul III î.Hr.

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

Ce PENSIE are Klaus Iohannis, după 42 de ani de muncă. ȘOC total! Românii au...

Busola

Este “marcă înregistrată” în China secolelor IX – XI. Era construită dintr-un minereu magnetizat natural, ale cărui proprietăți se aflau deja de secole în faza de studiu. După aceea, tehnologia a ajuns în Europa și țările arabe.

Mai târziu, busola a jucat un rol crucial în epoca marilor descoperiri geografice, permițând astfel intensificarea schimburilor comerciale între diferite țări, precum și o atât de dorită independență a marinarilor de a naviga în siguranță pe mări și oceane, departe de rutele obișnuite care urmau liniile țărmurilor.

Plugul

Constituie o altă importantă invenție, deoarece aratul face solul mai slab, mai ușor, pentru a permite pătrunderea apei și a aerului în pământ. De asemenea, îndepărtează plantele dăunătoare. Originea invenției nu este cunoscută.

Scrisul

Odată cu nașterea acestuia estimată cu mii de ani înaintea lui Hristos oamenii au putut comunica folosind documente. Primele scrieri sunt foarte diferite unele de altele. Sursa cuneiformă s-a dezvoltat în Mesopotamia, în jurul anului 3500 î.Hr. Semnele au forma unor unghiuri mici. Este un scris abstract, de forma unor pictograme, folosit în tot Orientul Apropiat.

Egiptenii au dezvoltat hieroglifele în aproximativ anul 3000 î.Hr. Dispun de circa 700 de forme diferite, fiecare reprezentând lucruri, cuvinte sau fenomene. Mulțumită celebrei pietre Rosetta, francezul Jean-Francois Champollion (1790-1832) a descifrat pentru prima dată hieroglifele în 1822.

În ceea ce îi privește pe chinezi, ei și-au dezvoltat scrierea la mijlocul mileniului II î.Hr. Cele mai vechi urme au fost descoperite pe oase și solzi de broască țestoasă. Cuvântul „alfabet” provine din primele două litere ale alfabetului grecesc, Alpha și Beta. În jurul anului 1100 î.Hr. fenicienii au inventat un alfabet cuprinzând 22 de litere. Grecii, ceva mai târziu, în secolul IX î.Hr. Etruscii s-au inspirat de la ei, apoi a fost preluat de romani și așa mai departe până la noi.

Tiparul

Este invenția germanului Johannes Gutenberg datată aproximativ 1440. Etapa de esență în apariția și impunerea tiparului a constituit-o matrița de mână, modalitate nouă de a imprima litere confecționate din metal acoperite cu cerneală. Ca predecesori în crearea acestor matrițe au fost inventatori asiatici din China și Coreea.

Însă, tipograful european era primul care a conceput un proces mecanizat de transfer al cernelii obținute din ulei de in în amestec cu funingine de pe matriță pe hârtie. Gutenberg este creditat cu inventarea presei tipografice, deși originea unui asemenea dispozitiv este neclară, în sensul că mai mulți autori îl consideră o adaptare la presele fixe deja existente în Europa.

Descoperirea sa a însemnat creșterea vertiginoasă a vitezei cu care erau tipărite și copiate cărți, fiind un adevărat umăr de ajutor al răspândirii cunoașterii în lume. Numai în Europa de Vest s-au tipărit mai mult de 20 de milioane de volume până în anul 1500.

Motorul cu ardere internă

A permis unui combustibil ce degajă un gaz la temperaturi foarte ridicate, care, pe măsura dilatării aplică o forță asupra unui piston, punându-l în mișcare. Este de fapt o transformare a energiei chimice în lucru mecanic.

Decenii întregi de cercetări și experimente inginerești au avut ca produs finit motorul cu combustie internă, cel ce a ajuns la forma sa modernă după anul 1850. Invenția a deschis larg porțile posibilităților de progres a industrializării, la rândul ei aceasta având un rol decisiv în construirea de nave, automobile, avioane ș.a.m.d.

Telefonul

Într-o concurență acerbă și desfășurată cam în aceeași perioadă de timp de încercări și studii privind transmiterea vocii la distanță, scoțianul Graham Bell a fost creditat ca părinte al telefonului, primind brevetul de invenție în 1876.

Nu mai cazul să enumerăm beneficiile imense aduse comunicării la nivel planetar. În anul 1922, când a încetat din viață Bell, serviciul telefonic american și-a încetat activitatea un minut, ca omagiu adus marelui inventator.

Becul

A luat locul în istoria umanității torțelor, făcliilor, lumânărilor, ca mijloc de iluminare. Istoricii afirmă că această lampă cu incandescență a fost în atenția, studiul și lucrul mai multor inventatori, cel puțin de-a lungul secolului al XIX-lea.

Thomas Edison este însă creditat ca inventatorul balonului de sticlă care face lumină, deoarece a dat naștere unui întreg sistem de iluminat funcțional, care includea un generator, cabluri și un bec cu filament de carbon. Se întâmpla în anul 1879.

Microscopul

Acest instrument optic, ce face posibilă observarea elementelor foarte mici, care nu pot fi văzute cu ochiul liber, a dus la descoperiri majore în unele domenii ale științei, în special în biologie.

Inventatorul lui nu este cunoscut, dar potrivit storyboardthat.com se crede că Zacharias Jansen și tatăl său Hans au fost responsabili pentru realizarea primului microscop compus, în Olanda, în ultima parte a secolului al XVI-lea. Galileo Galilei este uneori enumerat drept inventator al aparatului, dar este puțin probabil să fie adevărat.