SPECIAL

Dosarul amenințării cu moartea a Emiliei Șercan, fără o condamnare definitivă după aproape trei ani. Ce jurnaliști au mai fost amenințați, agresați și hărțuiri cu procese 

Ioana Matei 09.06.2022, 17:14
Dosarul amenințării cu moartea a Emiliei Șercan, fără o condamnare definitivă după aproape trei ani. Ce jurnaliști au mai fost amenințați, agresați și hărțuiri cu procese 

Fostul rector al Academiei de Poliție Adrian Iacob și fostul prorector Petrică Marcoci trebuiau să primească joi pedepsele pentru mesajele de amenințare cu moartea trimise jurnalistei Emilia Șercan, printr-un ofițer pus de ei. Judecătorii instanței supreme au amânat însă pentru a treia oară pronunțarea deciziei definitive în dosarul de șantaj care se judecă de aproape trei ani. În ultimii ani, amenințările, agresiunile și hărțuirile cu procese nefondate intentate jurnaliștilor au crescut, multe dintre cazuri fiind prezentate și în raportul Departamentului de stat al SUA privind drepturile omului în România în 2021.

Detalii din dosarul Emilia Șercan

„Trimitem acest mesaj cu scopul de a preveni ce va urma, totul depinde de tine. Opreşte toate activităţile pe care le ai în desfăşurare… dacă nu vrei să urmeze calvarul”, a scris ofițerul în mesajul trimis Emiliei Șercan, în 2019, după dezvăluirile privind tezele de doctorat plagiate de la Academia de Poliţie.

Trimiși în judecată în septembrie 2019, foștii șefi ai Academiei de Poliție au fost condamnat pentru prima dată pe 24 mai 2021, de Curtea de Apel București, la câte 3 ani de închisoare cu suspendare.

Ambii au fost obligați să facă 120 de zile de muncă în folosul comunității, dar și să îi plătească Emiliei Șercan daune morale de 80.000 de lei. Mai mult, timp de trei ani, foștii șefi ai Academiei de Poliție nu mai pot fi polițiști sau cadre didactice universitare și nici nu au dreptul de a mai ocupa o funcție publică de conducere sau de a fi aleși într-o instituție publică.

Cum decizia nu era definitivă, dosarul a ajuns la instanța supremă, unde judecata s-a încheiat din aprilie, însă pronunțarea deciziei definitive a fost amânată de trei ori, ultima amânare fiind anunțată joi de instanță, pentru 29 iunie.

La trei luni după ce foștii șefi ai Academiei de Poliție au fost trimiși în judecată, ofițerul Adrian Bărbulescu, cel care i-a trimis Emiliei Șercan mesajul de amenințare cu moartea, a fost condamnat un an de închisoare cu amânarea executării pedepsei, pentru șantaj. El a recunoscut că a trimis mesajul, la cererea celor doi șefi din Academia de Poliție.

Mesaje de amenințare trimise de pe un telefon cu cartelă preplătită

Șefii din Academia de Poliție l-au pus pe Adrian Bărbulescu să cumpere mai multe telefoane second-hand şi cartele preplătite, de pe care să îi trimită jurnalistei Emilia Șercan mesajele de amenințare, scopul fiind să o constrângă să înceteze investigaţiile privind tezele de doctorat plagiate de la Academia de Poliţie.

Adrian Bărbulescu a primit asigurări de la șefii lui că îi vor asigura protecția pentru a nu fi tras la răspundere penală. El nu a fost singurul ofițer la care foștii șefi ai Academiei de Poliție au apelat pentru a trimite mesajele de amenințare. Un alt ofițer căruia Iacob și Marcoci i-au cerut să facă același lucru i-a refuzat.

„După trimiterea mesajelor de ameninţare, inculpaţii au avut mai multe convorbiri cu autorul faptei, folosind aplicaţii telefonice criptate sau prin intermediari, prilej cu care i-au cerut să şteargă toate schimburile anterioare de mesaje, i-au indicat ce să declare organelor de urmărire penală şi l-au asigurat că va primi o pedeapsă uşoară, precum şi că va fi menţinut în cadrul Academiei chiar în situaţia unei condamnări”, au scris procurorii în rechizitoriu.

Cinci mesaje de amenințare

„De patru ani scriu aproape exclusiv despre tezele de doctorat plagiate ale unor oficiali ai statului, unii dintre cei mai puternici oameni din România fiind subiectul dezvăluirilor mele. Anchetele despre tezele de doctorat plagiate au expus o cutremurătoare reţea de complicităţi, putere, influenţă şi bani construită pe impostură la cel mai înalt nivel al instituţiilor statului. Până acum am fost înjurată, intimidată, urmărită, s-a încercat compromiterea mea, însă de data asta s-a trecut la un alt nivel”, scria Emilia Şercan pe Facebook, în aprilie 2019, după ce a primit mesajele de amenințare.

Mesajele de au fost trimise de Adrian Bărbulescu în seara zilei de 15 aprilie 2019, de pe telefonul second-hand pe care îl cumpărase de pe OLX.

Potrivit PressOne, de pe un cont fictive, pe numele Andrei Georgi Olaru, ofițerul de poliție îi trimite Emiliei Șercan, pe Messenger, cinci mesaje,

  • „Oprește-te să mai faci rău! Tot răul se întoarce persoanelor dragi! Chiar atât de inconștientă ești? Chiar nu ai nimic de pierdut? Eu cred… că ai”.
  • „Care ne va întoarce tot răul pe care i l-am făcut”.
  • ”Ești doar o unealtă pe care o folosim cât timp avem nevoie. Iar, apoi……… te dăm la o parte… și îți dăm altceva să faci”.
  • „Noi suntem cei care am vorbit cu tine și în 2016”.
  • „Atunci a fost prea mult, de data asta… o să ne depășim. Ai grijă de tine”.

La mai bine de o oră după mesajele de pe Messenger, este trimis un al șaselea mesaj, de data asta pe SMS, în care Bărbulescu a scris:

„Trimitem acest mesaj cu scopul de a preveni ce va urma, totul depinde de tine. Oprește toate activitățile pe care le ai în desfășurare… dacă nu vrei să urmeze calvarul”. Mesajul continua cu amenințarea că îi va fi suprimată viața dacă nu se oprește din dezvăluirea posibilelor plagiate de la Academia de Poliție.

După ce le-a confirmat șefilor săi, prin aplicația Telegram, că a trimis mesajele, Bărbulescu a distrus telefonul mobil, iar resturile le-a aruncat în Lacul Morii și într-un coș de gunoi din zonă.

Emilia Șercan, amenințată și după ce l-a acuzat pe premierul Nicolae Ciucă de plagiat

La jumătatea lunii ianuarie, Emilia Șercan a făcut publică ancheta în care îl acuza pe premierul Nicolae Ciucă de plagiat în teza de doctorat.

După publicarea anchetei, Emilia Șercan a primit mai multe amenințări, pentru care a făcut trei plângeri penale la Poliție. Ultima dintre plângeri este pentru un mesaj primit pe Facebook în februarie, însoțit și de fotografii private făcute în urmă cu 20 de ani.

Nicolae Ciucă anunță noile măsuri de sprijin pentru facturi. Se aplică pe o perioadă mai lungă

După ce a descoperit că fotografiile fuseseră puse pe mai multe site-uri cu conținut pentru adulți, Emilia Șercan a trimis captura de ecran a mesajului primit pe Facebook polițistei de la Serviciul de Investigații Criminale care ancheta toate cele trei plângeri. O zi mai târziu, a văzut că atât fotografiile personale, cât și captura de ecran trimisă polițistei au fost puse pe un site care îi aparține fostului deputat PSD Cristian Rizea, fugit din țară din 2019, după condamnarea la închisoare.

În aceeași zi, Emilia Șercan i-a spus telefonic ministrului de Interne, Lucian Bode, despre scurgerea de informații din dosarul de la Secția de Investigații Criminale, iar a doua zi, a depus o nouă plângere penală împotriva a 64 de site-uri care au publicat captura de ecran furată.

La începutul lunii aprilie, Emilia Şercan a acuzat autorităţile că au orchestrat o operaţiune de kompromat împotriva sa, după ce a dezvăluit că premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat.

„Autoritățile statului au orchestrat o operațiune de kompromat împotriva mea. Acum încearcă să o mușamalizeze”, a scris Emilia Șercan pe PressOne.

După dezvăluirile și acuzațiile Emiliei Șercan, în aprilie, au început audieri în comisiile parlamentare, pe tema încălcării libertăţii de expresie, a drepturilor la viaţa privată şi a intimidărilor la care sunt supuși jurnaliștii de invstigații.

„Poliţia Română şi Parchetul să explice de ce în acest caz, în această plângere penală, s-a început urmărirea penală in rem pentru violarea vieţii private şi nu pentru scurgere de informaţii, deşi eu am depus plângere în primul rând pentru scurgere de informaţii. Ce are Poliţia Română de ascuns? Nu voi lăsa povestea aceasta să fie muşamalizată”, le-a spus Emilia Șercan parlamentarilor.

Amenințările și hărțuirile jurnaliștilor români, în raportul Departamentului de Stat al SUA

Amenințările cu moartea pe care le-a primit Emilia Șercan, dar și hărțuirea altor jurnaliști de investigații sunt consemnate și în raportul Departamentului de Stat al SUA.

Unii reporteri din întreaga țară au continuat să fie hărțuiți, dați în judecată sau amenințați de către autoritățile pe care le investigau sau de către împuterniciții acestora. La 11 decembrie, poliția bucureșteană a reținut-o pe jurnalista italiană Lucia Goracci și echipa sa care lucrau pentru televiziunea de stat italiană RAI, la cererea senatorului Diana Sosoaca, care i-a reținut împotriva voinței lor în biroul său în timpul unui interviu convenit anterior cu privire la opiniile sale antivaccinare.

Goracci a declarat că soțul senatoarei, Dumitru Silvestru Sosoaca, a mușcat-o de mână și a acuzat poliția că a urmat ordinele senatoarei în loc să o protejeze pe jurnalistă și echipa sa. Echipa RAI a fost eliberată de poliție după intervenția ambasadei Italiei. Până în decembrie, mai multe anchete penale erau în curs de desfășurare în legătură cu acest caz”, scrie în raportul Departamentului de stat al SUA privind drepturile omului în România.

Tot în raport este menționat și incidental din 16 septembrie 2021, când un grup de 20 de indivizi înarmați cu topoare și bastoane i-a atacat și bătut pe jurnalistul și cineastul Mihai Dragolea, pe regizorul Radu Constantin Mocanu și pe activistul de mediu Tiberiu Bosutar, care documentau tăierile ilegale de păduri într-o pădure din județul Suceava.

Raportul consemnează și procesele nefondate intentate de oficiali de stat împotriva jurnaliștilor de investigație, care au împiedicat funcționarea unor instituții media.

”De exemplu, pe tot parcursul anului, primarul sectorului 4 al Bucureștiului, Daniel Băluță, a intentat peste 30 de procese civile și plângeri administrative împotriva ziarului Libertatea și a cerut ziarului să nu-i mai menționeze numele în relatările sale. În perioada 20-21 mai, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a interogat redactori și angajați de rang înalt de la Libertatea și Newsweek România, ca răspuns la afirmațiile lui Baluta potrivit cărora reporterii ar fi format un grup de crimă organizată pentru a-l șantaja. Ambele publicații publicaseră un articol jurnalistic de investigație privind gestionarea defectuoasă a licitațiilor și contractelor publice de către Băluță. Organismele locale și internaționale de supraveghere a libertății presei, inclusiv Reporteri fără frontiere, au cerut autorităților să investigheze modul în care Direcția a gestionat cazul și metodele de interogare intimidante. În iunie, direcția a renunțat la unele dintre acuzațiile aduse reporterilor și a trimis restul cazurilor la Direcția Națională Anticorupție”, scrie în raport.

Organizația Reporteri fără Frontiere (RSF) consemna, în raportul din 2021 privind libertatea presei, că în România, „viziunea guvernului despre jurnalism și libertate de exprimare încurajează cenzura și autocenzura”.

Ursula von der Leyen: ”Trebuie să îi protejăm pe jurnaliști, căci ei sunt cei care asigură transparența”

Amenințările online sunt în creștere în întreaga UE. Situația este deosebit de îngrijorătoare atunci când politicieni sau personalități publice puternice inițiază astfel de atacuri, atenționa Comisia Europeană în septembrie 2021.

Comisia Europeană a cerut atunci statelor membre să îmbunătățească siguranța jurnaliștilor.

„Informațiile sunt un bun public. Trebuie să îi protejăm pe jurnaliști, căci ei sunt cei care asigură transparența”, spunea atunci președinta CE, Ursula von der Leyen.

Siguranța digitală și online a devenit o preocupare majoră pentru jurnaliști din cauza proliferării în mediul online a incitărilor la ură și a amenințărilor cu violență fizică, dar și a riscurilor în materie de securitate cibernetică și a supravegherii ilegale.

În aceste condiții, CE a recomandat ca organismele naționale din domeniul securității cibernetice să ajute jurnaliștii care încearcă să stabilească dacă dispozitivele sau conturile lor online au fost compromise să obțină servicii de expertiză criminalistică în materie de securitate cibernetică.

Recomandare Video Impact.ro
Urmăriți Impact.ro și pe
Ioana Matei
Redactor Impact.ro și absolventă a Facultății de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion din București în anul 2012, Ioana s-a alăturat echipei noastre în urmă cu 3 ani, din dorința...