Descoperire misterioasă în spatele zidurilor Colosseumului și Panteonului de la Roma. Detaliul care le-a făcut să reziste peste o mie de ani

Zidurilor Colosseumului și ale Panteonului de la Roma au rezistat timp de peste o mie de ani dintr-un motiv ce a fost descoperit de cercetători. Aceștia au aflat ce le-a permis romanilor să facă un material de construcții atât de durabil și să construiască structuri complexe în locuri dificile, precum canale, docuri sau zone predispuse la cutremure.

Ce au descoperit cercetătorii

O echipă de cercetători din Italia, Elveția și Statele Unite ale Americii a analizat 2.000 de mostre de beton provenite din zidul orașului antic Privernum, astăzi sit arheologic din centrul Italiei. În interiorul betonului, aceștia au găsit fragmente albe, despre care oamenii de știință au crezut anterior că erau dovezi ale calității slabe sau a unei tehnici proaste de amestecare a materialelor.

De fapt, acelea erau fragmente de var, ce îi conferă betonului abilitatea de a repara crăpăturile apărute de-a lungul timpului. Autorul principal al studiului a precizat că Panteonul nu ar exista fără betonul din perioada romană.

„Betonul le-a permis romanilor să aibă o revoluție arhitecturală. Romanii au reușit să creeze și să transforme orașele în locuri extraordinare și în care este frumos să trăiești. Iar această revoluție practic a schimbat complet felul în care oamenii trăiesc”, a spus autorul studiului, Admir Masic, profesor asociat de inginerie civilă și de mediu la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT).

Cercetătorii au descoperit că fragmentele de var au apărut după ce romanii au folosit la amestecarea betonului var nestins, adică oxid de calciu. Aceasta este cea mai periculoasă și reactivă formă uscată de calcar.

Impact.ro

Imagine BOMBĂ cu Carmen Iohannis în costum de baie! Nimeni nu a mai văzut-o AȘA

Impact.ro

SORA lui Klaus Iohannis, apariție ȘOC! Românii au rămas uluiți când au văzut-o ...

Ce tehnică foloseau romanii pentru pregătirea betonului

Conform analizei făcute de cercetători, varul s-a format la temperaturi extreme, iar „amestecarea la cald” a fost cheia naturii durabile a betonului. Varul nestins nu era amestecat cu apă înainte de a fi adăugat la celelalte ingrediente.

„Beneficiile amestecării la cald sunt duble. În primul rând, când betonul este încălzit la temperaturi ridicate, permite reacții chimice care nu sunt posibile dacă ai folosi doar varul stins, producând compuși asociați la temperaturi înalte care altfel nu s-ar forma.

În al doilea rând, această temperatură ridicată reduce semnificativ timpul de tratare și întărire al betonului pentru că toate reacțiile sunt accelerate, ceea ce permite o construcție mult mai rapidă”, a explicat Admir Masic.

Crăpăturile din beton se puteau „autorepara” fie în urma reacției acestui fluid bogat în calciu cu materialul vulcanic, fie prin recristalizarea carbonatului de calciu. De altfel, multă vreme, cercetătorii au crezut că cenușa vulcanică din regiunea Pozzuoli, în Golful Napoli, era motivul pentru care betonul roman era atât de puternic.