De ce râd oamenii, explicația științifică: beneficiile nu sunt cele pe care le crezi

Râsul se numără printre manifestările ce-l diferențiază pe om de animale. De obicei, îl interpretăm ca pe un semn al unei stări de bine, de mulțumire ori liant al unor legături sociale. O comedie, un  banc, ne pot face, de asemenea, să râdem și să eliminăm eventuala tensiune pe care o aveam până atunci. Dar funcția râsului se pare că este mai complexă decât aceste explicații.

De ce râd oamenii, explicația științifică

Tot ce se ştie despre râs este că acesta e un fenomen social, oamenii fiind de 30 de ori mai predispuşi să râdă atunci când se află într-un grup decât atunci când sunt singuri. Care este însă funcţia râsului nu se ştie cu exactitate. Un studiu publicat acum câțiva ani în revista Academiei Naţionale de Ştiinţe din SUA arată că râsul poate constitui un indicator despre relaţia de prietenie existentă între oameni.

Râsul spontan apare încă din primele luni de viaţă, chiar şi la bebeluşii cu deficienţă de auz sau nevăzători. De altfel râsul trece peste barierele culturale dintre oameni, dar şi pe cele dintre specii el fiind foarte asemănător la primatele de talie mare. Astfel s-a putut stabili că originile râsului uman datează de acum aproximativ 10-16 milioane de ani.

Principala funcţie a râsului este, după cum a stabilit studiul, crearea şi aprofundarea relaţiilor sociale. Râsul spontan este caracterizat printr-o tonalitate mai înaltă care indică autenticitatea stimulării cerebrale şi are o durată mai scurtă decât râsul forţat. Conform cercetătorilor prietenii râd în mod spontan atunci când sunt împreună, iar persoanele necunoscute, care nu au încă stabilite legături emoţionale, produc mai curând râsul forțat.

Beneficiile nu sunt cele pe care le crezi

Dar motivul pentru care oamenii râd s-ar putea să fie mai profund decât se știa până acum. Carlo Valerio Bellieni, profesor de pediatrică la Universitatea din Siena, a analizat sute de exemple de situații comice din literatură, ziare și filme și a ajuns la concluzia că râsul e un instrument natural ce a ajutat umanitatea în procesul supraviețuirii, scrie sciencealert.com.

Bellieni susține că prezența râsului a fost un factor esențial pentru selecția naturală de-a lungul mileniilor, pentru supraviețuire. Aceasta ar explica și de ce, chiar și-n ziua de zi, suntem atrași de oamenii care ne fac să râdem. Nedumerirea creată de o situație ori de un enunț neobișnuit este doar primul pas în procesul râsului. Nu toate lucrurile stranii produc râsul.

De exemplu, dacă vedem un tigru plimbându-se pe o stradă a orașului, poate părea straniu, ceva ce ne nedumerește, dar nu este comic – dimpotrivă, ar fi terifiant, fiind un pericol pentru noi, dar și pentru alții. Dar dacă tigrul se rostogolește ca o minge, atunci devine comic.

Dar pentru a fi amuzant, evenimentul trebuie să fie și perceput ca inofensiv. Râdem pentru că recunoaștem că tigrul nu i-a rănit niciodată efectiv pe ceilalți. Așa că putem reduce râsul la un proces în trei etape. În primul rând, are nevoie de o situație care pare ciudată și care induce un sentiment de incongruență (nedumerire sau panică).

În al doilea rând, îngrijorarea sau stresul provocat de situația incongruentă trebuie rezolvată și depășită (rezoluție). În al treilea rând, eliberarea efectivă de râs acționează ca o sirenă clară pentru a-i avertiza pe trecători (alinare) că sunt în siguranță. Râsul ar putea fi un semnal pe care oamenii l-au folosit de milenii pentru a le arăta altora că nu este necesar un răspuns de luptă sau fugă și că amenințarea percepută a trecut.

Ca și plânsul, mestecatul, respirația sau mersul, râsul face parte din comportamentele ritmice ale organismului. Zona creierului care controlează râsul este aceeași care controlează și emoțiile, frica și anxietatea. Eliberarea prin râs înlătură stresul unei tensiuni acumulate de o situație cu potențial periculos, dar care a trecut ori nici nu s-a concretizat.

Terapia prin râs este deja folosită în numeroase spitale ca ajutor în procesul de vindecare al pacienților cu anumite afecțiuni, îmbunătățește tensiunea sângelui, sistemul imunitar, dar ajută și în stările de anxietate și depresie. Râsul oferă, de asemenea, o perspectivă mai optimistă asupra vieții actuale, dar și asupra viitorului.

Râsul are o legătură strânsă și cu sentimentele de dragoste. Mulți oameni explică îndrăgostirea lor de o anumită persoană „pentru că mă făcea să râd”. Dar aici nu e vorba doar de faptul că cineva e amuzant, ci de un lucru mult mai complex.

O persoană ce ne face să râdem ne oferă și senzația de siguranță, de protecție, iar în prezența acesteia ne putem relaxa. Râsul ne indică, prin urmare, și o strategie de supraviețuire, dar și de grupare a oamenilor în funcție de nivelul de siguranță pe care-l capătă în prezența altor persoane.