Raed Arafat aduce lămuriri despre dosarul de contrabandă: „Nu au fost formulate observații sau recomandări care să indice o conduită ilicită”
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a oferit explicații referitoare la dosarul penal în care este cercetat pentru contrabandă în legătură cu achiziționarea unui elicopter din Marea Britanie. Acesta susține că acuzațiile formulate ignoră punctele de vedere oficiale transmise de Direcția Generală a Vămilor la solicitarea Parchetului, în anii 2021 și 2022.
„În urma analizării documentelor existente la dosar și a corespondenței instituționale relevante, consider necesare câteva clarificări suplimentare privind situația de fapt referitoare la preluarea elicopterului de către IGAv. În primul rând, este de o gravitate deosebită faptul că acuzația ignoră pozițiile oficiale exprimate de Direcția Generală a Vămilor la solicitările Parchetului, în 2021 și în 2022, care au confirmat că nu au fost încălcări ale legislației aplicabile în legătură cu primirea elicopterului și nici nu au fost formulate observații sau recomandări care să indice o conduită ilicită din partea IGAv”, a scris Raed Arafat pe Facebook.
Potrivit acestuia, acuzația privind presupusa „contrabandă cu elicopter” s-ar baza pe o comunicare obținută ulterior de la un director din cadrul Direcției Regionale Vamale București, structură aflată în subordinea Direcției Generale a Vămilor. Arafat afirmă că respectivei persoane i-ar fi fost prezentate informații și interpretări juridice care nu reflectau realitatea.
„În mod inevitabil, această abordare a condus la concluzii eronate, generate pro causa pentru a contura aparența unei neregularități, dar nici măcar aceasta de natură penală”, menționează Arafat.
Șeful DSU susține și că ideea existenței unui prejudiciu ar fi construită artificial, în condițiile în care operațiunea prin care IGAv a fost despăgubit prin mecanismele contractului de asigurare era exceptată de la plata TVA, conform legislației fiscale aplicabile atât la acel moment, cât și în prezent.
„În pofida acestor elemente clare, după aproape șase ani de investigații, în perioada 2020-2026, și după clasarea de către DNA a acuzațiilor privind pretinse fapte de corupție sau abuz în serviciu, fără apariția niciunei probe noi care să modifice situația de fapt, s-a apreciat necesară introducerea mea în cauză pentru acuzația penală exprimată sintetic de „ajutor dat statului român de a găsi o modalitate pentru a nu plăti TVA tot către statul român”, ambalată juridic sub denumirea de complicitate la contrabandă”, punctează Raed Arafat, care adaugă că foarte interesant este că la scurt timp după formularea acuzației s-a dispus efectuarea unei expertize fiscale din nevoia clarificării unor împrejurări care necesită cunoștințe de specialitate, „pe care procurorul nu le-ar putea deține singur”, aceasta în condițiile în care toate acțiunile în legătură cu pretinsa „contrabandă” au fost totuși realizate în mod transparent, prin corespondență oficială și cu implicarea instituțiilor competente ale statului.
Arafat consideră că momentul în care a fost dispusă expertiza fiscală ridică semne de întrebare privind baza acuzațiilor formulate împotriva celor 17 persoane implicate în dosar. El mai afirmă că solicitările de clarificare formulate de avocații inculpaților ar fi fost ignorate.
„Faptul că expertiza fiscală a fost dispusă ulterior formulării acuzației ridică suspiciuni legitime cu privire la temeiurile care au justificat punerea a 17 persoane sub acuzație penală. Deloc întâmplător este și faptul că expertiza a fost dispusă cu ignorarea completă a solicitărilor de clarificare formulate de avocații tuturor celor 17 persoane acuzate, cel mai probabil în baza acelorași premise false utilizate anterior. Rămân la convingerea că o analiză obiectivă și completă, realizată pe baza documentelor oficiale existente, a corespondenței instituționale și a cadrului fiscal aplicabil, va conduce la clarificarea definitivă a situației de fapt”, scrie Arafat.
Raed Arafat este urmărit penal de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București într-un dosar privind achiziționarea unui elicopter din Marea Britanie fără achitarea TVA-ului aferent.
În total, 17 persoane sunt cercetate pentru contrabandă, sub formele de coautorat, complicitate și instigare.
Conform anchetatorilor, pe 2 iunie 2016, un elicopter aparținând Inspectoratului General de Aviație al MAI, aflat într-o misiune SMURD în Republica Moldova, s-a prăbușit în apropierea localității Haragîș. Accidentul s-a soldat cu distrugerea completă a aeronavei și cu decesul celor patru persoane aflate la bord.
În cadrul procedurii de despăgubire aferente poliței „Asigurarea CASCO – toate riscurile – a elicopterelor”, asiguratorul avea posibilitatea fie să plătească suma de 23.343.667 lei, echivalentul a 5.270.045 euro, fie să înlocuiască aparatul distrus cu unul similar. Părțile au convenit asupra celei de-a doua variante, respectiv furnizarea unei aeronave cu o configurație comparabilă, inclusiv în ceea ce privește echipamentele medicale.
În noiembrie 2017, IGAv a preluat noul elicopter de pe insula Guernsey, teritoriu britanic aflat în afara spațiului TVA al Uniunii Europene, iar aeronava a fost adusă ulterior în România. Potrivit procedurilor, aceasta putea fi pusă în exploatare doar după efectuarea formalităților vamale și plata sau garantarea taxelor aferente.
Anchetatorii susțin că elicopterul ar fi fost introdus și utilizat în România fără respectarea acestor formalități, ceea ce ar fi produs un prejudiciu la bugetul de stat reprezentând TVA-ul datorat în vamă, în valoare de 4.435.269 lei.
„Prin urmare, s-a conturat bănuiala rezonabilă că persoanele implicate în procedura de reparare a pagubei au permis asiguratorului să stingă obligația de despăgubire izvorâtă din polița de asigurare prin înlocuirea elicopterului distrus în totalitate la data de 02.06.2016, cu un alt elicopter, care nu a dobândit caracterul de marfă românească, pentru care nu au fost efectuate formalitățile vamale, căruia nu i-a fost acordat liberul de vamă și pentru care nu au fost achitate drepturile datorate în vamă, de natura TVA în cuantum de 4.435.269 lei, sumă ce reprezintă pagubă la bugetul de stat și, corelativ, un folos necuvenit în patrimoniul asiguratorului”, mai arată Parchetul.