De ce a închis Rusia gazul către Europa. Filmul unui „război rece” cu efecte în această iarnă

Andrei Dumitrescu 06.09.2022, 14:15
De ce a închis Rusia gazul către Europa. Filmul unui „război rece” cu efecte în această iarnă

Rusia a redus cantitatea de gaz pe care o trimite în Europa prin închiderea conductei cheie Nord Stream 1 pentru a doua oară în ultimele luni, afirmând că închiderea este necesară pentru a permite efectuarea de reparații.

Reducerea exporturilor de gaz rusesc a dus la creșterea prețurilor la nivel mondial, însă Moscova a negat că folosește energia ca armă politică.

Gazoductul Nord Stream 1 se întinde pe o distanță de 1 200 km pe sub Marea Baltică, de pe coasta rusă de lângă Sankt Petersburg până în nord-estul Germaniei.

A fost inaugurată în 2011 și poate trimite maximum 170 de milioane de metri cubi de gaz pe zi din Rusia în Germania.

Cum a redus Rusia livrările

În luna mai, Gazprom a închis o conductă cheie care trece prin Belarus și Polonia și livrează gaze către Germania și alte țări europene.

Apoi, în iunie, a redus livrările de gaz prin Nord Stream 1 cu 75% – de la 170 de milioane de metri cubi de gaz pe zi la aproximativ 40 de milioane de metri cubi.

Apoi, în iulie, a închis Nord Stream 1 timp de 10 zile, invocând nevoia de întreținere.

La scurt timp după redeschidere, Gazprom a înjumătățit cantitatea furnizată la 20 de milioane de metri cubi, din cauza a ceea ce a numit echipamente defecte.

Acum a oprit complet toate livrările de gaze către Europa prin intermediul gazoductului.

De ce a fost închisă conducta

Cel mai recent motiv pentru închiderea gazoductului Nord Stream, spune Rusia, este că a fost detectată o scurgere la o turbină.

Dar Siemens Energy, care produce turbinele de gaz, a declarat că acest tip de scurgeri „nu afectează în mod normal funcționarea unei turbine”.

„Acesta nu pare a fi un motiv legitim pentru a închide o conductă”, spune Ben McWilliams, expert în politici energetice la Bruegel. „Sunt cât se poate de încrezător că aceasta este cea mai recentă mișcare a lui Putin de a manipula prețurile la gaze și de a pune presiune asupra sistemelor energetice europene”.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin a declarat, de asemenea, că sancțiunile occidentale au jucat un rol în întreruperile conductelor de gaz.

Serghei Șoigu, omul de bază al lui Vladimir Putin

Din februarie, UE a impus mai multe pachete de sancțiuni Rusiei, inclusiv asupra industriei sale energetice.

Însă un purtător de cuvânt al UE a declarat pentru BBC că regimul de sancțiuni nu afectează tehnologia necesară pentru transportul de gaze în Europa.

Gazprom a declarat că documentele lipsă au împiedicat întreținerea anumitor turbine de gaz – dar Siemens Energy a respins sugestia că nu a reușit să furnizeze documentele relevante.

În ce măsură afectează Europa

Europa – și în special Germania – a fost în mod istoric foarte dependentă de gazul rusesc pentru a-și satisface nevoile energetice.

Când Rusia și-a anunțat intenția de a restricționa furnizarea în iulie, în decurs de o zi a crescut prețul cu ridicata al gazului în Europa cu 10%.

Deși Regatul Unit importă foarte puțin gaz din Rusia, prețurile la gaz sunt stabilite la nivel mondial și sunt acum cu aproximativ 450% mai mari decât erau anul trecut în aceeași perioadă.

„Piața este atât de strânsă în acest moment încât orice întrerupere a aprovizionării provoacă mai multe creșteri ale prețului la gaze”, spune Carole Nakhle, CEO al analiștilor Crystol Energy.

„Acest lucru ar putea provoca încetiniri în economiile europene și ar putea accelera drumul spre recesiune”.

Cum reacționează Europa la reducerile de aprovizionare

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a acuzat Rusia că duce „un război deschis al gazelor împotriva unei Europe unite”.

„Rusia face din ce în ce mai mult din gaz o armă”, este de acord Kate Dourian, cercetător la Energy Institute.

„Încearcă să demonstreze că este încă o superputere energetică și că poate riposta la sancțiunile pe care Europa i le-a aplicat”.

Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, Germania primea 55% din gazul său din Rusia. A reușit să reducă acest procent la 35% și a promis că va pune capăt complet importurilor.

Ca parte a acestui demers, a încercat să obțină livrări alternative de gaze din Norvegia și Olanda.

De asemenea, Germania își sporește utilizarea cărbunelui și prelungește durata de viață a centralelor electrice pe care plănuia să le închidă – în ciuda impactului negativ asupra mediului.

Italia și Spania încearcă să importe mai mult gaz din Algeria.

UE a ajuns la un acord prin care statele membre reduc consumul cu 15%. Guvernul german speră să reducă consumul de gaze cu 2% prin limitarea utilizării iluminatului și a încălzirii în clădirile publice în această iarnă. Spania a introdus deja reguli similare, iar Elveția ia în considerare posibilitatea de a face același lucru.

De asemenea, mulți cetățeni europeni iau ei înșiși măsuri.

„În Germania”, spune dna Nakhle, „oamenii cumpără sobe pe lemne și instalează panouri solare. Toată lumea ia măsuri pentru a reduce consumul de gaz.”

„Nu ar trebui să subestimăm cât de serios iau oamenii perspectiva penuriei de gaze”.

Urmăriți Impact.ro și pe
Andrei Dumitrescu
Am absolvit facultatea de Științe Politice. Mi-am inceput cariera ca redactor, după care am devenit coordonator la mai multe site-uri de știri, printre care și EVZ.ro. Am fost editor pe...