Compania rusă de energie Gazprom a anunțat pe 2 septembrie că suspendarea furnizării de gaze către Europa prin conducta Nord Stream 1 va fi prelungită pe termen nelimitat, deoarece scurgerile de petrol din turbine trebuie reparate. Acum, Kremlinul a explicat de ce a oprit livrearea de gaze către Europa.
Oprirea robinetului de gaze către Europa a adus la creșterea prețurilor în Europa și a afectat piețele bursiere globale, în timp ce tarifele ridicate ale energiei și posibilele lipsuri în această iarnă în vestul continentului au dat semnale de alarmă în rândul guvernelor, în special în cele din Uniunea Europeană.
Un înalt oficial de la Kremlin a susținut că sancțiunile Occidentului dictate împotriva Moscovei din cauza războiului din Ucraina sunt de vină pentru oprirea furnizării de gaze naturale către Europa. În unele dintre cele mai clare comentarii de până acum despre conflictul dintre Moscova și Europa de Vest cu privire la aprovizionarea cu energie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că problemele cu pomparea gazului au apărut „din cauza sancțiunilor”.
„Alte motive care ar cauza probleme cu pomparea nu există. Măsurile au provocat turbulențe absolute”, a susținut Dmitri Peskov, citat de Associated Press.
Kremlinul a avertizat luni că livrările de gaze către Europa vor continua să fie limitate sever atât timp cât sancțiunile Occidentului rămân în vigoare. De asemenea, Moscova mai susține că măsurile dictate împotriva companiilor Moscovei, în special cele impuse de Germania și Marea Britanie, au creat probleme cu întreținerea echipamentelor, explicație respinsă de guvernele și experții occidentali.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Tocmai aceste sancțiuni pe care le-au introdus statele occidentale au adus situația la ceea ce vedem acum. Deocamdată, tot ceea ce putem spera pentru această unitate unică este că vom putea cumva să o punem în ordine”, a mai spus Dmitri Peskov.
Oficialii germani au respins explicațiile Kremlinului, spunând că sunt doar un joc de putere politic. Compania germană Siemens Energy, care a fabricat turbinele pe care le utilizează conducta Nord Stream 1, a declarat că scurgerile turbinei pot fi reparate în timp ce gazul continuă să curgă prin conductă.
De asemenea, în sectorul energetic, tensiunea a cuprins și cea mai mare centrală nucleară din Europa, Zaporojie, cu o zi înainte ca inspectorii ONU să prezinte un raport despre eforturile lor de a evita un potențial dezastru la situl ucrainean.
Armata rusă a acuzat forțele ucrainene că au organizat atacuri la centrala Zaporojie, capturată de Rusia la începutul lunii martie. Mai exact, Ministerul rus al Apărării a susținut că forțele de la Kiev au vizat duminică teritoriul centralei cu o dronă, pe care trupele ruse au putut să o doboare.
