15:56
Se anunță vremuri grele în eventualitatea unui război. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu este de părere că o invazie a Rusiei în Ucraina ar avea ca efect o încetinire economică în Europa, fără a se intra totuşi în recesiune, iar bursele ar reacţiona virulent, în timp ce incertitudinile vor creşte enorm.
„O invazie a Ucrainei de către Federaţia Rusă ar avea consecinţe grele, puţin spus severe, economice şi pentru relaţiile internaţionale/geopolitice. Incertitudini de tot felul vor spori enorm. Creşterea economică în Europa va încetini probabil; nu cred însă că s-ar intră în recesiune. Bursele vor reacţiona virulent, cu scăderi generalizate; dar va avea loc o stabilizare în timp, fiindcă Rusia nu însemna mult pentru pieţele financiare. Ţările din vecinătatea Ucrainei ar trebui să facă faţă la un număr mare de refugiaţi.
Capacitatea UE de a absorbi numeroşi refugiaţi ar fi sever testată – logistic şi capacitate de a mobiliza resurse pentru un val imigraţionist de amploare. Inflaţia va creşte din cauza cotaţiilor urcate la gaz natural şi ţiţei, a perturbaţiilor posibile pe piaţa cerealelor şi altor materii prime. Un nou puseu inflaţionist va complica eforturile băncilor centrale de a duce inflaţia către ţinte în 2023. Probabil băncile centrale vor fi mai precaute cu paşii de ridicare a ratelor de politică monetară, dacă invazia are loc. Finanţarea pe pieţele externe va fi mai anevoioasă, deoarece reducerea deficitelor bugetare va fi îngreunată dacă situaţia economică va fi încordată mai mult timp, cu încetinire a redresării economice”, a declarat, Daniel Dăianu pentru Agerpres.
El este de părere că în aceste condiții costurile de tranzacţie vor creşte, inclusiv costul asigurărilor de transport. Mai mult, Dăianu susține că România are nevoie de un buget robust, de deficite bugetare diminuate şi venituri fiscale mai mari. Este necesar ca guvernele să acorde sprijin pentru creșterea preţurilor la energie. În condițiile date, UE trebuie să importe din alte părţi gaz natural, ţiţei şi mai ales LNG, în condiţiile în care dependenţa de gazul rusesc este foarte mare.
Mai mult, va avea loc o accentuare a tendinţelor de formare de blocuri economice şi de erodare a multilateralismului. UE va fi probabil mai coezivă, chiar dacă unele ţări, precum Ungaria, vor face notă discordantă. Ţările UE vor căuta să obţină mai multă securitate economică, independenţă strategică, de care se vorbeşte de mai mult timp, şi securitate militară. Colaborarea va fi mai strânsă cu SUA, chiar dacă asperităţile pe plan comercial vor persista. SUA vor fi mai prezente militar în Europa, în ţările de la graniţele cu Belarus, Ucraina, cel puţin în viitorul prefigurabil, chiar dacă rivalitatea geopolitica cu China obligă la atenţie crescută acordată Asiei, zonei Pacificului.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]SUA şi UE sunt legate strategic şi de rivalitatea globală cu China, care şi ea încearcă să îşi dezvolte o „sferă de influenţ㔑.
„Nu ne place să vorbim despre sfere de influenţă, mai ales în contextul de acum, dar Realpolitk a definit din totdeauna lumea relaţiilor internaţionale. Rusia va încerca probabil să controleze mai strâns ţările din ‘sfera sa de influenţă’, ţări din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Rusia şi China sunt active în alte regiuni de pe glob. De pildă în Africa, Rusia mai ales militar, China mai ales economic. UE şi SUA vor căuta să fie mai prezente pe acest continent. Săptămâna aceasta are loc summit-ul UE-Africa şi este de văzut cu ce rezultate se va solda, apropo de iniţiativa UE de 300 miliarde euro drept sprijin pentru diverse proiecte, ca alternativă la ceea ce face China.
O întrebare fundamentală pentru europeni priveşte acele aranjamente de securitate, dincolo de apartenenţa la NATO şi UE, care să prevină conflicte militare, tragedii, care duc la catastrofe umanitare şi pierderi economice imense. Mai departe, o ordine mondială care să se bizuie pe reguli, pe forţa dreptului internaţional, nu pe forţa celui mai tare. Ceea ce nu implică să ignorăm logica lui Realpolitik”, a mai adăugat el.
Dăianu a subliniat că România se află în imediata vecinătate a acestei mari confruntări şi va fi parte dintr-un nou război rece multiplu. Tocmai de aceea, avem nevoie de un buget public cât mai robust, să aplicăm măsuri care să protejeze populaţia şi economia de ce poate fi mai rău
„Va fi în prima linie a unor fluxuri de refugiaţi, va suporta efectele economice ale invaziei. Se înţelege acum mai bine ce înseamnă apartenenţa la UE şi NATO, valoarea parteneriatelor strategice. Ce ar fi fost să fim în bătaia furtunilor, dacă nu am fi fost în NATO şi UE? Constatăm că şi în Balcanii occidentali lucrurile se strică. Avem nevoie de solidaritate şi mobilizare de resurse acasă. Când a izbucnit pandemia am afirmat într-un interviu, în martie 2020, într-un săptămânal, că se intră în regim de război sui generis. Acea afirmaţie este mai relevantă acum.
Avem nevoie de un buget public cât mai robust, să aplicăm măsuri care să protejeze populaţia şi economia de ce poate fi mai rău. Valoarea PNRR derivă şi din condiţiile vitrege prin care trec România, Uniunea Europeană, în aceşti ani. Colaborarea în cadrul UE şi NATO este vitală pentru protejarea democraţiei noastre, ceea ce nu semnifică să subestimăm resorturile instituţionale interne şi spiritul civic, democratic, al multor cetăţeni români, pentru o economie care să reziste în condiţii decente. Aceasta înseamnă şi controlul frontierelor, politici de dezvoltare, protecţia componentelor critice de infrastructură (inclusiv sistemul financiar)”, valorificarea cât mai bună a resurselor naturale de care dispunem”, a conchis Daniel Dăianu.
