Daniel Dăianu despre politica monetară: „Consecința este și o creștere a ROBOR-ului, ceea ce face BNR se vede pe piețele monetare din România”

Dobânzi tot mai mari, putere de cumpărare foarte redusă. Când vom scăpa de aceste efecte ale creșterii prețurilor la energie și gaze? Se pare că problema nu este singulară potrivit expertului în economie Daniel Dăianu, care a declarat pentru impact.ro că doar din 2023 ne putem aștepta la o scădere a a inflației.

„Inflația înaltă va persista, în 2023 va fi consemnată o scădere substanțială”

Economistul Daniel Dăianu spune că nu este o politică singulară cea a Băncii Centrale a României și astfel de măsuri de reglare a pieței monetare au fost luate în toate țările sau urmează să fie luate în perioada următoare, cazul SUA.

„Creșterea ROBOR-ului este firească, când Banca Centrală întărește politica monetară. Această înăsprire de politică monetară a început cu ceva timp în urmă, de fapt din a doua parte a lui 2020 și în opinia mea va continua. Nu se poate să nu se întâmple așa deoarece inflația este înaltă, nu numai în România, Băncile Centrale, deci nu numai Banca Națională, au de luptat să nu zdruncine încrederea cetățenilor că inflația o va lua în jos, după ceva timp. Asta e marea încercare pentru Băncile Centrale, nu numai pentru Banca Națională, pentru că am văzut și un comunicat al Comisiei Europene, inflația înaltă va persista, în 2023 va fi consemnată o scădere substanțială a inflației.

Dacă așa stau lucrurile, înțelegem de ce și Banca Națională a României, așa cum am văzut în țările învecinate, Cehia, Ungaria, Polonia, în Anglia, unde Banca Angliei a fost printre primele care au suit rata de politică monetară, FED-ul american, care e Banca Centrală a SUA, este așteptat și el să miște rata de politică monetară, acesta este un ciclu în care s-a intrat și înăsprirea va continua.” a declarat Daniel Dăianu.

„Consecința este și o creștere a ROBOR-ului”

Pentru a regla piața băncile se văd nevoite să descurajeze împrumuturile crescând dobânda.

„Consecința este și o creștere a ROBOR-ului, ceea ce face Banca Națională a României se vede pe piețele monetare din România. Această înăsprire de politică monetară se vede și în condițiile de pe piețele monetare, adică rate mai înalte. Desigur sunt implicații pentru debitori, pe bună dreptate oamenii au de ce să își facă griji.

Banca Națională este interesată totuși ca să nu scadă gradul de economisire, ca oamenii să nu fugă de moneda națională, deci trebuie să umble și la rata de politică monetară. Acestea sunt vremurile, nu putem să avem în același timp creștere foarte înaltă, rate de dobânzi foarte scăzute, inflație scăzută, mai cu seamă când, acest cutremur pe care îl reprezintă prețurile la energie, creșterea brutală a inflației, în cea mai mare parte este generată de explozia prețurilor la energie.” mai spune specialistul.

Este a patra oară când Banca Centrală ia această decizie însă este greu de anticipat în câte luni ne putem aștepta la o nouă creștere.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

„Chiar dacă aș avea gândurile mele unde ar putea să ajungă, nu pot să anticipez, ce pot să vă spun este că va continua acest proces așa cum el există peste tot în Europa Centrală și de Răsărit”

„În mod tradițional, România a plătit mai mult pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei decât Cehia, Ungaria, Polonia”

Când am încetat să ne împrumutăm la cele mai mici dobânzi, după cum ne spunea premierul Florin Cîțu?

„Nu trebuie să politizăm, ce trebuie să înțelegem este că în a doua parte a lui 2021 vremurile erau relativ liniștite în ceea ce privește dinamica inflației și conduita de politică monetară în Europa. Acest șoc al prețurilor la energie reprezintă un punct de inflexiune, este ca și cum am intrat în altă lume. Chiar dacă Băncile Centrale au mizat pe faptul că este ceva temporar, există totuși un grad de persistență al inflației care derivă din situația foarte încordată pe piața energiei.

Aici intervin aspecte de geopolitică, de reglări în lanțurile de aprovizionare, faptul că avem și schimbarea de climă care înseamnă o modificare în prețurile relative. Adică energia devine mai scumpă în raport cu alte produse și servicii.

În mod tradițional, România a plătit mai mult pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei decât Cehia, Ungaria, Polonia. De ce? Pentru că noi am avut deficite mai mari, am avut deficite externe, am avut deficite de cont curent mai mari. Asta era o realitate, chiar pe tendință descrescândă a costului de finanțare, exista un diferențial față de celelalte țări.

În momentul în care a apărut acest punct de inflexiune, și Băncile Centrale sunt obligate să înăsprească, chiar dacă nu foarte brusc, este totuși o mișcare graduală peste tot, singura care a fost schimbare drastică de politică a fost Banca Centrală a Cehiei, această politică se vede în costul creditului.

România va plăti mai mult în continuare, și pe piața internă și pe piața externă.” spune specialistul.

Nu ne putem permite măsuri sociale

Măsurile sociale promise în campaniile electorale nu sunt viabile și faptul că nu au fost implementate este doar o chestiune de sustenabilitate nu și de voință politică.

„Când fostul premier Florin Cîțu vorbea despre rate foarte mici, el avea în vedere un alt context. Contextul în care inflația era foarte scăzută, în care exista o anumită liniștire a piețelor, întrucât creșterea punctului de pensie nu a fost de 40%, pentru că acea creștere ar fi explodat bugetul public al României, care în continuare are o stare fragilă.

Toată stima pentru pensionari și trebuie să fie susținuți dar nu putem face în așa fel încât să explodăm acest buget. Asta este marea problemă. Florin Cîțu când vorbea, avea în vedere un anume context, în timp ce acum suntem într-o altă situație.

Toți trebuie să tragem la acest car, foarte greu de tras, al consolidării bugetare, în condițiile în care avem de luptat cu pandemia, oamenii sunt supărați pe bună dreptate, pentru că cresc facturile, mulți au puterea de cumpărare ciuntită, mediul de afaceri vrea sprijin, și în același timp trebuie să reducem și deficitul bugetar. Altminteri vom plăti din ce în ce mai mult. Asta este situația, și colac peste pupază și Băncile Centrale înăspresc politicile monetare.

Este un buchet de circumstanțe care nu ne favorizează. Și totuși trebuie să ieșim la liman și Banca Centrală nu avea cum să nu înăsprească politica monetară întrucât riscam de fapt să suferim un atac pe leu. Dacă ceilalți din regiune se duceau cu ratele prea sus, noi eram într-o situație foarte periculoasă” a mai spus Daniel Dăianu.