Cum se împarte averea între frați? Ce se întâmplă dacă unul dintre frați a decedat? Prevederile Codului Civil

Adesea, frații sau rudele ajung în instanță din cauza neînțelegerilor cu privire la împărțirea unei averi. Moștenirea casei părintești devine un subiect sensibil și controversat, în special între membrii familiei. Partea bună este că legea moștenirii are o serie de reguli specifice privind drepturile la moștenire. Iată cum se împarte averea între frați, conform Codului Civil.  

Cum se împarte averea între frați: ce spune legea? 

Codul Civil prevede că moștenirea este de două feluri: legală și testamentară. De menționat că, la împărțirea averii, soțul supraviețuitor este protejat de lege.  

Când vine vorba de moștenirea testamentară, legea stabilește că persoana care va primi averea, banii și bunurile acumulate de defunct pe parcursul vieții sale a fost deja desemnată. Astfel, în această situație, lucrurile sunt clare și foarte simple.  

În ceea ce privește moștenirea legală, lucrurile stau puțin diferit. Conform prevederilor Codului Civil (art. 963), moștenirea legală este acordată, în ordine, soțului supraviețuitor și rudelor decedatului, incluzând descendenții, ascendenții și colateralii acestuia, după caz.  

Descendenții și ascendenții au dreptul la moștenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, conform Fanatik. La averea defunctului au dreptul rudele (colateralii) într-o anumită ordine. Au prioritate, așadar, cei din clasa I, adică descendenții (copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la nesfârşit). 

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

Ce PENSIE are Klaus Iohannis, după 42 de ani de muncă. ȘOC total! Românii au...

Din categoria ascendenților privilegiați din clasa a II-a fac parte părinții defunctului, iar printre colateralii privilegiați se numără frații și surorile acestuia, precum și descendenții lor, până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul.  

Codul Civil prevede că moștenirea se împarte în mod egal între frați, indiferent dacă aceștia sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei. Moștenirea se împarte egal și în cazul fraților naturali sau fraților adoptați. 

Citește și: Cum se lasă pensia moștenire. Legea a fost schimbată, românii pot alege

Soțul supraviețuitor este protejat de lege  

De asemenea, este important să avem în vedere că, potrivit legii, copiii sunt protejați de pretențiile altor moștenitori, cu excepția soțului supraviețuitor. Astfel, copiii vor primi moștenirea înaintea altor potențiali moștenitori.  

Să spunem că defunctul are 4 copii și un frate. În cazul de față, moștenirea le revine, în primul rând, copiilor. Singura excepție de la această regulă este existența unui soț supraviețuitor (celălalt părinte este în viață). Acesta va veni la moștenire împreună cu descendenții. 

Legea spune că soțul supraviețuitor va primi o cotă de un sfert de moștenire, iar descendenții vor primi trei sferturi, împreună. De pildă, un bărbat a decedat și are ca moștenitori 2 copii și o soție. În această situație, soției îi revine un sfert din moștenirea bărbatului, iar cei doi fii vor culege împreună trei sferturi. 

Frații și surorile au, așadar, drepturi egale la moștenirea părinților. Dezbaterea între frați depinde de numărul acestora, adică de numărul de copii avuți de către defunct. Este de înțeles că defunctul poate să favorizeze unii copii prin intermediul donațiilor pe parcursul vieții sale. 

Vezi și: Cât costă o succesiune în 2024. Actele necesare și taxele care trebuie plătite

Cum se împarte moștenirea când unul dintre frați a decedat?

Dacă unul dintre frați a decedat, procesul de moștenire se schimbă. Prin urmare, se va lua în calcul dacă fratele care a murit are sau nu moștenitori. Dacă acesta nu are moștenitori, averea se va împărți în mod egal între frații rămași în viață. 

De exemplu, dacă defunctul are 4 copii și unul dintre aceștia a încetat din viață fără a avea copii, moștenirea se împarte între ceilalți 3 frați rămași în viață. Al doilea caz este cel în care fratele care a murit are moștenitori.  

Succesiunea se va realiza în această situație pe tulpină, ceea ce înseamnă că partea de moștenire care ar fi trebuit să meargă către fratele decedat va merge către copiii acestuia. Pentru a înțelege mai bine, să luăm următorul exemplu: 

Iulian a decedat și a lăsat în urmă doi frați: pe Andrei și Vlad. Vlad a decedat, însă a fost tatăl a doi copii, care încă trăiesc. În acest caz, partea de 50% care i se cuvenea lui Vlad va merge către copiii acestuia. Așadar, la moștenirea lui Iulian vor veni Andrei, cu o cotă de 50%, și copiii lui Vlad, ambii cu o cotă de 50%.