Copiii, obligați să plătească pensia pentru părinți: proiectul PSD care îți arată că statul e incapabil să aibă grijă de vârstnici

Un proiect de lege asumat de zeci de deputați și senatori PSD îi obligă pe tineri să le plătească părinților cu situații materiale precare o pensie de întreținere. Denumit generic “Legea recunoștinței între generații”, proiectul arată, de fapt, imposibilitatea unui stat de a-și susține generațiile aflate la vârsta a treia și care, dintr-un motiv sau altul, au ajuns într-o situație financiară dificilă.

ACTUALIZARE: Ministrul Muncii, Marius Budăi, face un pas înapoi. El a anunțat că-și va retrage semnătura de pe proiectul de lege care îi trimite la închisoare pe tinerii care nu le plătesc pensia părinților.


„Legea recunoștinței între generații” e un proiect de lege asumat de 77 de deputați și senatori, mulți dintre ei de la PSD. Inițiativa legislativă, depusă la Camera Deputaților, îi obligă pe cetățenii români să-și susțină financiar părinții atunci când aceștia ajung într-o situație financiară dificilă.

Dacă, spre exemplu, copiii refuză sau nu se înțeleg asupra unei sume cu părinții lor, atunci pensia va fi calculată de un judecător pe baza veniturilor realizate de copii. Până la 20% din banii câștigați de tineri pot fi redirecționați, sub formă de pensie, către părinții aflați în situații materiale precare.

Dincolo de faptul că PSD vrea să reglementeze o situație care, pentru mulți români, este una de bun simț și nu e nevoie de o lege în acest sens, proiectul social-democraților poate fi privit dintr-o altă perspectivă. Statul arată că este incapabil să-și susțină vârstnicii, cei care poate au cotizat ani de zile la stat. PSD vrea să mute responsabilitatea pe umerii tinerilor.

„Legea recunoștinței între generații”: în ce condiții e obligatorie pensia pentru părinți

Printre cei care au semnat proiectul de lege se numără și ministrul Muncii, Marius Budăi, cel care dă asigurări, ori de câte ori are ocazia, că statul are bani pentru plata pensiilor. Este cel care s-a lăudat cu creșterea pensiilor și cu măsurile luate de PSD în favoarea vârstnicilor.

În condițiile în care pensionarilor li se recunoaște munca de ani de zile și sunt remunerați corect la bătrânețe, există voci care se întreabă de ce ar mai fi nevoie ca cei tineri să fie obligați să le plătească părinților pensie de întreținere.

”Dacă nu există un contract scris ori testament privind întreținerea părinților inapți de muncă sau care se află în dificultate și necesită sprijin material, problema achitării pensiei de întreținere de către copiii majori se soluționează pe cale amiabilă între părți, apelarea la rezolvare pe judecătorească fiind ultima soluție de urmat. Cuantumul pensiei de întreținere se stabilește de către instanță, ținându-se cont de starea materială și familială a părinților și a copiilor, precum și de alte împrejurări relevante”
Extras din „Legea recunoștinței între generații”

De precizat că legea prevede pedepse dure pentru copiii care nu-și întrețin părinții la bătrânețe sau nu le asigură cheltuielile necesare pentru tratament în cazul unor boli grave.  Dacă judecătorul stabilește o pensie de întreținere, iar tinerii nu o plătesc vreme de două luni, riscă o pedeapsă la închisoare de la șase luni la trei ani.

”Cuantumul întreținerii datorate de copii pentru părinții lor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, îndreptățite, potrivit legii, nu poate depăși o cincime din venitul lunar al celui obligat, astfel încât să nu fie periclitată situația materială a celor obligați să contribuie la întreținerea părinților”
Extras din „Legea recunoștinței între generații”

Cum justifică inițiatorii pensia obligatorie pentru părinți

Inițiatorii susțin că, în acest moment, sunt foarte mulți bătrâni abandonați în grija statului. Sunt vârstnici care poate au muncit ani de zile și au cotizat la stat, dar din diverse motive au ajuns într-o situație financiară dificilă. Cum Guvernul pare incapabil să-și rezolve problemele economice, dă impresia că vrea să scape de grija vârstnicilor.

Și mută responsabilitatea în altă parte.

În expunerea de motive a “Legii recunoștinței între generații” se arată că pensia de întreținere e prevăzută și în noul Codul Civil. Ceea ce nu spun inițiatorii e că legea se referă la întreținerea minorilor, nu a părinților.

Art. 530 – din noul Cod Civil

Modalităţile de executare

(1) Obligaţia de întreţinere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională.

(2) Dacă obligaţia de întreţinere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanţa de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreţinere, stabilită în bani.

Printre inițiatori se numără și ministrul Economiei, Nicolae Bădălău, dar și Eugen Nicolicea.

”Dacă l-am semnat, ce părere să am? Foarte bună! Există foarte mulți bătrâni abandonați de copii și acești bătrâni au rămas în grija statului. Relația părinte-copil ar fi trebuit să fie fără să existe vreo intervenție legislativă, dar văzând că această relație, care ar trebui să fie firească, a început să slăbească, este necesară intervenția statului”
Eugen Nicolicea, deputat PSD

Măsură reparatorie sau fugă de responsabilitate?

Inițiatorii insistă că sunt mulți bătrâni abandonați de copii sau care trăiesc de pe o zi pe alta. Unii dintre ei primesc pensie, dar banii nu le ajung. E o situație gravă și, într-adevăr, des întâlnită.

Dar nu poate fi ignorat momentul în care parlamentarii PSD vin cu astfel de propuneri. Se vorbește de deficit la fondul de pensii. Bugetul de pensii pe 2019 a fost construit pe un excedent de 1,7 miliarde de lei, dar dacă se iau în calcul și pensiile foștilor militari, situația se schimbă și se intră pe deficit.

Recent, Legea Pensiilor a primit votul final în Parlament și a fost trimisă la promulgare. Potrivit acesteia, punctul de pensie va crește în mai multe etape, până în anul 2021. Prima creștere intră în vigoare chiar anul acesta, de la 1 septembrie și, până în 2021, spun inițiatorii legii, punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea unui salariu mediu brut pe economie.

Dar efortul bugetar e uriaș. Se ridică la aproape 8 miliarde și jumătate de lei numai anul acesta, dar se va tripla în 2020, ajungând la 25 de miliarde de lei. Economia nu trage suficient încât să susțină astfel de măsuri.

Se cam guvernează pe datorie. Iar nota de plată va veni, mai devreme sau mai târziu.