Cometa ”învelită” în apă ridică mai multe întrebări decât răspunsuri: cum a găsit-o telescopul James Webb

O cometă din centura principală de asteroizi ar putea aduce mai multe răspunsuri privind apariția vieții pe Pământ. Și asta, pentru că acest corp ceresc descoperit cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb este înconjurat de vapori de apă ce s-ar fi putut păstra încă din perioada Sistemului Solar primordial.

Cometa ”învelită” în apă ridică mai multe întrebări decât răspunsuri

O cometă ce a fost găsită cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb, care tocmai a făcut a doua observație revoluționară din această lună, poate schimba perspectiva asupra apariției vieții pe Pământ. Prima fusese în urmă cu câteva săptămâni când telescopul obținuse imagini cu prima centură de asteroizi situată dincolo de Sistemul Solar.

Telescopul spațial James Webb a fost lansat în decembrie 2021, și a fost botezat după James E. Webb, care a fost administratorul NASA din 1961 până în 1968 și a jucat un rol esențial în programul Apollo, cel care a dus primii oameni pe Lună.

Cercetătorii au folosit camera cu infraroșu apropiat (NIRspec) a telescopului pentru a detecta primul caz cunoscut de vapori de apă în jurul cometei 238P/Read din centura principală de asteroizi, cunoscută și sub numele de cometă din centura principală, scrie engadged.com.

Aceasta confirmă că apa înghețată de la Sistemul Solar primordial ar putea fi încă prezentă în acea regiune, ceea ce ar putea aduce mai multe lămuriri inclusiv asupra apariției vieții pe Pământ.

Impact.ro

IMAGINI indecente cu Tania Budi au scăpat din telefon! Niciodată nu ai mai văzut-o AȘA

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Cum a găsit-o telescopul James Webb

Oamenii de știință credeau că cometele ar putea păstra gheața din apă atât de aproape de Soare, dar nu aveau dovezi solide până acum. În general, se așteptau ca cometele să se așeze în Centura Kuiper sau Norul Oort, ambele fiind suficient de departe de Soare încât gheața ar putea rezista.

Totuși, descoperirile au creat o nouă întrebare importantă. În timp ce dioxidul de carbon reprezintă în mod normal 10% din materialul potențial vaporizat dintr-o cometă, instrumentele lui Webb nu au detectat nimic în Read.

Grupul de cercetare speculează că CO2 fie s-a disipat de-a lungul miliardelor de ani, fie că Read s-a format într-o parte relativ favorabilă a Sistemului Solar care nu avea dioxid de carbon.

Așadar, din această perspectivă, vor fi necesare mai multe observații pentru a înțelege dacă lipsa de CO2 a lui Read este o întâmplare sau este împărtășită de alte comete din centura principală. Indiferent dacă este așa sau nu, membrul echipei de cercetători, Stefanie Milam, sugerează că o misiune de colectare a probelor ar putea fi utilă pentru a afla mai multe despre comete ca aceasta.

Cometele sunt formate din praf spațial, rocă și gheață, iar când deplasează aproape de Soare, căldura, care determină topirea gheții, face ca fragmente mici de de praf spațial și rocă să se desprindă, creând o frumoasă coadă strălucitoare.

Coada unei comete obișnuite, lungă de mai multe milioane de kilometri, care îi conferă aspectul unei rachete, ascunde faptul că sursa din centrul focului este un nucleu solid de gheață amestecată cu praf.

Majoritatea nucleelor de comete măsoară câțiva kilometri în diametru, însă astronomii au descoperit, anul trecut, un asemenea corp ceresc cu un nucleu uriaș. Potrivit informațiilor furnizate, cometa C/2014 UN271 (Bernardinelli-Bernstein) ar putea avea un diametru de 130 de km.