Cine au fost, de fapt, Constantin și Elena?

Sfinții Împărați Constantin și Elena este o sărbătoare în calendarul bizantin. Acesta este folosit de bisericile ortodoxe și de bisericile unite cu Roma. Se aniversează  în fiecare an, pe 21 mai. Sărbătoarea îi evocă pe împăratul Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena Augusta. Puțini sunt însă, cei care știu cine au fost Constantin și Elena.

Despre Sfinții Constantin și Elena

Cercetători sunt de părere că deciziile împăratului Constantin în favoarea creştinismului s-au datorat mai ales mamei sale, Elena, care, „cu mână de fier şi credinţă tare”, s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu.

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ca fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270, când avea 16 ani, cu generalul roman Constanţiu Chlorus. În 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi).

În perioada petrecută la Ierusalim, împărăteasa Elena a început construcţia unor biserici la mormântul Domnului (Biserica Învierii), în Betleem. După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, aceasta a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.

Sfânta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea creştinilor. În cinstea ei s-au ridicat biserici, mănăstiri, aşezăminte teologice sau sociale. Afost şi rămâne un simbol de puritate, dragoste părintească, nădejde şi credinţă autentică.

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

Ce PENSIE are Klaus Iohannis, după 42 de ani de muncă. ȘOC total! Românii au...

În 293, împăratul Diocleţian i-a poruncit lui Constanţiu să divorţeze şi l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian. Cu aceasta a avut încă şase copii. Elena nu s-a recăsătorit şi a trăit în umbră, departe de atenţia publică. Însă, aproape de fiul său, pe care l-a sprijinit cu dragoste şi afecţiune.

Tradiții și superstiții de Constantin și Elena

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure. Este numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare.

Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume:

– mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului

– în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca

-podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii

– ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului

– femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forțe malefice

– țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.