EXCLUSIV

Ce noutăți aduce ordonanța pe energie? Dumitru Chisăliță, președintele Asociația Energia Inteligentă: „Au venit cu o soluție pe care nu o putem pune în practică”

Gabriela del Pupo 20.09.2022, 11:55
Ce noutăți aduce ordonanța pe energie? Dumitru Chisăliță, președintele Asociația Energia Inteligentă: „Au venit cu o soluție pe care nu o putem pune în practică”
Purtătorul de cuvânt al PSD a venit cu noutăți conținute în Ordonanța pe energie care este în dezbatere la Senat. Marii producători din România ar urma să oferteze furnizorii care în acest moment apelează la PZU (piața zilei următoare). Pe această piață, din păcate, prețurile au crescut și cu 50%. Impact.ro a stat de vorbă cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, care spune că o astfel de măsură este dificil de implementat pentru că marii producărori au deja contracte semnate pe ani de zile de acum încolo.

„Prețurile ar trebui să reflecte costurile de producție și un profit decent”

Senatorul PSD Radu Oprea punctează importanța unei astfel de măsuri în combaterea speculanților și menținerea prețurilor la energie la un nivel corelat cu costurile de producție. De asemenea, marile companii nu vor mai avea sprijin din partea statului după ce această Ordonanță intră în vigoare, ceea ce poate însemna încetarea activității, cum de altfel a anunțat deja Alro Slatina, care își va închide porțile din luna martie.
„Ce se întâmplă cu companiile din perspectiva energiei? Care este rolul ministrului energiei Virgil Popescu?
Acestea sunt întrebări prezente în toate studiourile televiziunilor. Ordonanța nouă pe energie nu prevede plafonarea prețurilor pentru companiile mari și reduce sprijinul pentru IMM-uri. Va rezista economia în aceste condiții? Ce prețuri vor plăti companiile?
Ordonanța pe energie aduce mai multe elemente de noutate, dar unul mi se pare extrem de important: obligația companiilor producătoare de energie (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CEO etc.) să încheie contracte bilaterale cu furnizorii de energie și cu companiile mari.

Ce înseamnă acest lucru? Mutarea volumelor de energie tranzacționate de pe piața zilei următoare PZU, acolo unde se înregistrează acele valori extrem de mari (speculative), pe piața contractelor bilaterale unde prețurile ar trebui să reflecte costurile de producție și un profit decent. Volumul tranzacționat pe PZU ajunsese la 50%, adică jumătate din cantitatea de energie consumată în România.”, a scris reprezentantul PSD pe pagina sa de Facebook.

Dumitru Chisăliță spune că în privința acestei noutăți se ridică multe semne de întrebare care țin de posibilitatea de a fi aplicată în mod real dar și de modalitatea în care se va face selecția furnizorilor care vor beneficia de contracte cu marii producători.

„O chestiune importantă este dacă aceste companii au energie disponibilă. Dacă au urmează a doua întrebare, de ce au dosit-o? Eu cred că nu au energia aceasta, venim cu o soluție pe care nu o putem pune în practică. Din câte știu eu, din comunicatele publice, și Hidroelectrica și Nuclearelectrica și CE Oltenia, și-au vândut până în 2025 bună parte din producție.”, spune președintele Asociației Energia Inteligentă.

Primele explicatii de la Guvern despre schema de plafonare
Ministrul Energiei, Virgil Popescu. Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

Cum funcționează piața zilei următoare?

Cei care au creat situația aceasta sunt chiar Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Decizia a fost luată într-un moment în care utilizarea frecventă a contractelor pe termen scurt avantaja furnizorii de energie. Odată cu criza din energie însă aceștia s-au trezit în situația de a nu avea contracte pe termen lung și de a achiziționa energie la prețuri cu 50% mai mari. Ordonanța pe energie vine să corecteze acest lucru, nu se știe însă care este și resursa disponibilă.

„Un furnizor în momentul în care nu găsește să contracteze pe termen mediu sau lung, un an de zile și nu găsește energie, stă la cotitură să își asigure energia pentru portofoliul de clienți. Este mult mai scump pe PZU și este instabil. Eu fac un contract cu un client pe 0,8 lei și mă trezesc a doua zi că se vinde cu 2 lei pe această piață. În momentul în care am un contract pe termen lung, știu că am energia în mare parte, știu la ce preț o am și rămâne ca doar cantitățile mici să le iau pe PZU.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
De fapt așa a fost și gândit PZU, ca o piață de reglaj fin. Să pot să descarc energia pe care nu am vândut-o sau să cumpăr să imi asigur continuitatea. În 2020 ANRE a venit și a spus, vrem să facem lichiditate, trebuie să obligăm producătorii să nu mai vândă pe termen mediu și lung, să vândă o parte și restul să vândă în fiecare zi. În 2020 furnizorii au constatat că dacă stau pe PZU pot să obțină prețuri mai mici, oferta era mai mare, cererea mai mică. Încet, încet PZU a ajuns la 50%, jumătate din portofoliu. Acum situația s-a inversat dar nu mai vor producătorii să dea înapoi pentru că ei câștigă mai mult.” a explicat Dumitru Chisăliță.

„Cum se încheie contracte bilaterale?”

Prevederile Ordonanței se vor putea aplica de anul viitor cel mai probabil atunci când marii producători vor avea cantități suficiente de energie pentru a garanta contracte pe termen mediu și lung. Este puțin probabil ca acum să fie disponibile cantități semnificative și o altă problemă este și modul în care se va face selecția furnizorilor care vor beneficia de aceste contracte.
„La anul se poate aplica, astfel încât companiile să se pregătească, contractele să se facă într-o normalitate. Pe termen scurt fac mai mult rău decât bine, așa cum am văzut și la ordonanțele de anul trecut, sunt făcute pe genunchi, nu sunt suficient verificate, nu au timp furnizorii să se replieze. Ideea nu este rea. Și la anul, cum fac selecția? Am 10 milioane de consumatori împărțiți la 100 de furnizori, pe care îl iau? Să spunem că Nuclearelectrica o să aibă luna viitoare disponibili 100 de megawați, cui îi dă?
În momentul în care licitez mă întorc iar la creșterea prețurilor. Îi împart la toți proporțional? Ideile bune nu aduc neapărat rezultate bune. Implementarea lor este fie dificilă fie imposibilă.” spune Dumitru Chisăliță.
Statul ar urmări implementarea modificărilor prin reprezentanți trimiși în Adunarea Generală a Acționarilor unde aceștia ar trebui să se asigure că se realizează planuri de vânzare în sensul sprijinirii furnizorilor care nu au contracte pe termen lung.
„Prin mandatarea de către ministrul energiei a reprezentanților statului în AGA companiilor mai sus menționate, pentru a realiza planurile de vânzare pe 5 ani și a semna contracte bilaterale cu furnizorii de energie și cu companiile din România.
Deci, Virgil Popescu are foarte mult de lucru, trebuie să mandateze reprezentanții statului în regim de urgență.
Astăzi, pe piața energiei lipsește marfa, nu se încheie contracte. Să nu se mai mire ministrul Popescu că prețurile furnizorilor sunt mari. Legile pieței libere (sau liberalizată, care îi place atât de mult ministrului Popescu) spun că în lipsa ofertei prețurile cresc.
Încheierea rapidă a contractelor bilaterale, la prețuri corecte, este soluția care ar tempera creșterea prețurilor la energie prin recâștigarea încrederii furnizorilor, companiilor și clienților casnici.
Deci, la muncă, dle. Virgil Popescu!”, mai spune Radu Oprea.
Potrivit ordonanţei, pentru consumatorii casnici, preţul final facturat de către furnizorii de energie electrică este de maximum 0,68 lei/kWh, inclusiv TVA, pentru clienţilor casnici al căror consum mediu lunar este cuprins între 0 – 100 KWh şi maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar este de maximum 255 kWh.
Urmăriți Impact.ro și pe
Gabriela del Pupo
Pentru Gabriela del Pupo presa nu a fost prima alegere. Absolventă a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj, a lucrat mai bine de 10 ani în domeniul artelor spectacolului. Pasiunea pentru știri...