Ce facem cu banii pe timp de criză, ca să nu ajungem să trăim pe datorie 

Românii plătesc facturi mari la energie și gaze, scot tot mai mulți bani din buzunar pentru mâncare, iar cu dobânzi bancare în creștere, dau și mai mulți bani lunar dacă au avut nevoie să își ia un credit personal sau unul pentru a-și cumpăra o casă.  

Inflația, care a depășit anul acesta două cifre, a zdruncinat serios puterea de cumpărare a românilor. Perspectiva unor posibile noi majorări de impozite și taxe și estimările BNR despre o inflație în creștere, care ar aduce noi scumpiri, ar putea să însemne pentru mulți români o îndatorare pentru acoperirea nevoilor lunare. 

Cum plata datoriilor și a cheltuielilor zilnice este, potrivit unui studiu din 2021, sursa cea mai mare de stres pentru români, l-am întrebat pe analistul Adrian Codîrlașu, vicepreședintele Asociației CFA România, cât de important este să ne gestionăm bine bugetul familiei și să avem un fond de rezervă pentru urgențe, care să ne scoată cel puțin pentru scurt timp dintr-o situație neprevăzută. 

Realitatea acestor zile pornește de la faptul că avem de creștere a prețurilor, dar, la nivel de economie, și salariul a crescut, spune Codîrlașu, care amintește că în luna martie a fost o creștere a salariului pe ultimele 12 luni de 11%.

Sunt însă și persoanele care au venituri mici și la care cifrele salariale nu au crescut, iar inflația, determinată în principal de creșterea prețurilor la energie, i-a sărăcit și mai mult. 

Pentru a trece peste șocul prețurilor mari, primul pas ar fi să reducem cheltuielile, adică să cheltuim mai puțin decât câștigăm. Pentru asta trebuie să știm exact ce buget avem, ca să îl putem împărți în cheltuieli pentru nevoi și cheltuieli pentru dorințe, iar la final, să putem vedea dacă mai putem face și economii. 

Specialiștii spun că, din bugetul unei case, ideal ar fi ca 50% să ajungă la cheltuielile pentru nevoi – plata utilităților, mâncare, haine, sănătate, transport -, iar cu 20% să facem economii pentru situații neprevăzute. O soluție pentru a evita cheltuielile inutile este să mergem la cumpărături cu o listă și să nu cumpărăm alte produse decât cele pe care le-am luat în calcul când am plecat de acasă. 

”Prudența mi se pare cea mai importantă. Calcularea bugetului trebuie să fie făcută în funcție de priorități, să aibă în vedere mai întâi cheltuielile care trebuie neapărat realizate, iar astea sunt fixe, nu avem cum să renunțăm la ele. Apoi vin dorințele, și aici se poate umbla”, spune Adrian Codîrlașu. 

Nu face datorii noi în perioada de criză 

Sfatul specialiștilor este să nu luăm noi credite, de nevoi personale sau imobiliare, cel puțin până nu le achităm pe cele pe care le avem deja. Asta pentru că riscurile sunt mai mari în perioada de inflație și cu dobânzi în creștere. Iar dacă vrem să luăm un credit, să fie cu dobândă fixă și să nu depășim cu plata ratelor 25% din veniturile lunare. 

”Sunt persoanele cărora le-a crescut salariul pe măsura inflației și pentru acele persoane este sustenabil să ia un credit imobiliar, mai ales că este și un activ care protejează la inflație. Însă cu condiția să fi crescut veniturile în ritmul inflației”, mai spune Adrian Codîrlașu. 

Și cum intrăm în perioada vacanțelor de vară, analistul fiscal recomandă să nu ne împrumutăm pentru a pleca în concediu, care intră la categoria dorințelor, ci să folosim doar banii pe care îi avem din salariu. 

”Mai degrabă să își utilizeze banii proprii, să nu se împrumute pentru concedii, să își folosească banii din salariu. Concediul să fie la venituri, la cât ne permitem, nu mai mult”, a adăugat Codîrlașu. 

Economii pentru situații neprevăzute 

Dacă după ce plătim toate cheltuielile ne rămân bani, ideal ar fi să renunțăm la unele dintre dorințe și să facem economii, pentru că urmează o perioadă de volatilitate fiscală. Rezervele fiecărei familii ar trebui să acopere, într-o situație de criză, cel puțin pentru una-două luni, costurile cu mâncarea, plata utilităților și ratele la bănci sau situațiile de boală. 

Dacă am reușit să facem economii, ce facem mai departe cu banii, îi ținem acasă, îi depunem la bancă sau facem investiții?  

Adrian Codîrlașu recomandă să nu ținem toate economiile în același fel. 

”La economii, ar trebui să existe o diversificare, cel puțin valutară. Asta pentru că nu poți să știi ce o să se întâmple peste un an cu euro sau cu dolarul și atunci economiile trebuie împărțite în trei – leu, euro și dolari -, care ar asigura o stabilitate în cursul acelui an. Nu aș ține economiile acasă, pentru că risc să mi le fure cineva. Mai ales că dacă am banii acasă sau în bancă, acum îi pot folosi la fel”, a mai spus analistul. 

În ce să investim ca să creștem economiile 

Pentru cei care au economii mai mari și vor să investească, Adrian Codîrlașu recomandă și aici o diversificare. El spune că suntem într-o situație cu o economie extrem de volatilă și dacă mizăm pe o singură investiție, s-ar putea să nu avem noroc și să se deprecieze.  

”Putem avea și titluri de stat, și fonduri de investiții în acțiuni, și real estate. De exemplu, real estate-ul protejează la inflație, pentru că este un activ fizic, care e durabil, însă, pentru a intra în real estate îți trebuie mulți bani și trebuie și expertiză, nu mă apuc să cumpăr la întâmplare un bun imobiliar”, explică analistul. 

Ideală ar fi o diversificare și pe active, și pe valute, pentru că în perioada de volatilitate fiscală a economiei pot apărea surprize negative, mai spune Codîrlașu. 

Investițiile în companiile energetice vor avea viitor, mai ales dacă acestea pun accent pe economia verde. Și aici, însă, analistul Adrian Codîrlașu recomandă să nu dăm toți banii pe acțiunile unei singure companii. 

”Dacă o companie are profituri mari, deja acea informație este încorporată în prețul acțiunilor. Cine vedea dinainte și investea, câștiga. Acum, câștigul nu va fi atât de mare. Dar companiile energetice vor avea viitor. UE pune acum accent pe economia verde, de aceea trebuie să ne uităm și spre companiile energetice care au în vedere și acest lucru”, a explicat analistul, care a ținut însă să menționeze că nu tot ce înseamnă energie va produce randament.  

Mai investim în criptomonede? 

Adrian Codîrlașu spune că mereu au fost foarte volatile criptomonedele, iar un exemplu recent este chiar dispariția criptomonedei Terra (Luna), care și-a pierdut peste 99% din valoare în doar 24 de ore, făcând să dispară averile unor investitori în monedă virtuală. 

”Cred că acum există viitor, însă la un moment, o monedă poată să dispară, cum s-a întâmplat chiar săptămâna trecut cu Luna, care era una din top 10 criptomonede. Riscul este extrem de ridicat”, susține Codîrlașu. 

El crede însă că blockchain va rămâne, însă problema este cum o găsim pe cea câștigătoare.  

”Doar banii pe care nu ne supărăm dacă îi pierdem ar putea fi investiți în criptomonede”, concluzionează analistul.