Banca Națională a României a majorat marți dobânda cheie de la 3% la 3,75% și a decis păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii pe piaţa monetară.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an, de la 4% pe an şi menţinerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Analistul financiar Adrian Bența a explicat în exclusivitate, pentru Impact.ro, efectele celor două decizii de politică monetară ale Băncii Naționale a României.
Adrian Bența spune că era de așteptat ca BNR să ia o astfel de măsură de combatere a inflației și crede că vor urma măsuri similare chiar și o dată pe lună.
”Este foarte posibil ca astfel de măsuri să se repete, adică să crească dobânda de referință destul de rapid, probabil o dată pe lună, o dată la trei luni, destul de des în perioada următoare. Măsura în sine se dorește, evident, a fi de combatere a inflației. BNR are la dispoziție doar măsuri monetare și atunci folosește cât poate de bine aceste măsuri”, susține analistul financiar.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Măsura fiscală luată de BNR afectează nu doar persoanele care au credite în lei cu dobândă variabilă, ci și oamenii de afaceri. Dacă instituțiile financiare se vor împrumuta de la Banca Națională la dobândă mai mare, vor cere și ele, la rândul lor, dobânzi mai mari.
Efectul neplăcut afectează două categorii de persoane. Prima este a persoanelor care au împrumuturi, pentru că, în momentul în care băncile, instituțiile financiare se împrumută între ele, se vor împrumuta cu dobânzi mai mari. A doua, dacă ești om de afaceri și te-ai gândit să faci sau să dezvolți un business, nu ai bani și te vei duce la bancă, vei avea o reținere să faci investiții, deci afectează investițiile”, a explicat Adrian Bența.
Majorarea dobânzii cheie de către BNR nu înseamnă că de mâine instituțiile financiare vor crește ratele celor care au credite în lei.
”Depinde de fiecare când actualizează dobânzile, de când încasează la ceea ce plătesc. Poate sunt bănci care au și făcut-o, poate altele nici nu țin cont de ele”, a mai spus analistul financiar
Adrian Bența a explicat și decizia luată tot marți de Consiliul de administrație al BNR de a ”păstra controlul ferm asupra lichidităților de pe piața monetară”. Analistul financiar spune că așa sunt împiedicate băncile cu filiale în România să își mute capitalurile în țările de origine.
O bună măsură, prin care BNR ia măsuri de stabilizare a lichidităților în România. Asta ca să nu se hotărască vreunul să dispară de pe aici sau să nu decidă băncile-mamă ca, începând de astăzi, să mute voi capitalurile din România, în Franța sau în Austria”, susține Bența.
Întrebat la cât estimează că ar putea să crească inflația până la finalul acestui an, Adrian Bența a spus că este posibil să se ajungă și la 15-20 la sută, dar este greu de spus cu certitudine care va fi evoluția.
Deciziile de marți ale BNR, luate pe fondul inflației:
Analiștii economici estimau că BNR va crește marți dobânda de referință de 3%, dar cei mai mulți au anticipat o creștere cu un pas mai mare, la 4%, după ce în aprilie crescuse cu 0,5% față de valoarea stabilită în februarie.
Primele efecte vor fi asupra creditelor luate înainte de luna mai 2019, pentru care dobânzile se calculează în funcție de indicele ROBOR.
În cazul creditelor luate după această dată se folosește un alt indicator – IRCC (indicele de referință pentru creditele consumatorilor), care urmărește evoluția ROBOR, dar cu o întârziere de un trimestru față de perioada de referință.
Valoarea IRCC este 1,86% până în iunie, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din ultimele trei luni ale anului 2021.
Creșterea dobânzilor este calea aleasă de băncile centrale din întreaga lume pentru a lupta cu inflația. Practic, crescând dobânda, descurajezi creditarea.
O dobândă cheie mai mare înseamnă pentru bănci împrumuturi mai scumpe de la BNR, dar și între ele, când au nevoie de mai mulți bani decât pot lua de la Banca Națională.
Dobânda BNR de 3,75% este cea mai ridicată de după ianuarie 2014, dar rămâne sub cea din Cehia – 5,75%, Ungaria – 5,4% și Polonia – 5,25%.
”Rata anuală a inflației a consemnat un nou salt în luna martie 2022, urcând la 10,15 la sută, de la 8,53 la sută în februarie, în principal ca efect al accentuării scumpirii alimentelor procesate și combustibililor, sub impactul creșterii abrupte a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și țițeiului, odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia și cu impunerea sancțiunilor internaționale”, arată BNR în ultima hotărâre de politică monetară.
Creșterea accentuată a ratei anuale a inflației în trimestrul I 2022 a continuat să fie determinată de șocurile globale pe partea ofertei, amplificate în acest interval de declanșarea războiului din Ucraina și de sancțiunile instituite, ce au accelerat ascensiunea puternică a inflației pe plan mondial, inclusiv în numeroase state europene. Astfel, creșteri mari ale ratei anuale a inflației, inclusiv a celei de bază, au fost consemnate în multe țări din Europa și în SUA, în condițiile unei situații macroeconomice fără precedent în ultimele decenii.
Noile date statistice reconfirmă comprimarea activității economice cu 0,1 la sută în trimestrul IV 2021 față de trimestrul precedent, scăderea dinamicii anuale a PIB la 2,4 la sută în trimestrul IV 2021, de la 6,9 la sută în precedentele trei luni, pe seama slăbirii considerabile a ritmului absorbției interne.
Cele mai recente analize indică o reaccelerare ușoară a creșterii economiei în trimestrul I 2022, urmată însă de o cvasi-stagnare în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate.
Prognoza actualizată evidențiază o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflației, sub impactul puternic al șocurilor globale pe partea ofertei, amplificate și prelungite de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei.
”Astfel, rata anuala a inflației este așteptată să-și accentueze ascensiunea în trimestrul II 2022 și să descrească doar gradual în următoarele patru trimestre, dar mai alert ulterior, pe fondul unor ample efecte de bază și în condițiile restrângerii excedentului de cerere agregată spre valori cvasi-nule. Prin urmare, dinamica inflației va urca probabil considerabil peste nivelurile previzionate anterior și va coborî la niveluri de o cifră doar în semestrul II 2023, rămânând deasupra intervalului țintei la finele orizontului prognozei”, atenționează BNR.
Banca centrală explică noua prognoză prin majorările mult mai ample anticipate ale prețurilor alimentelor procesate și combustibililor, precum și ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, al căror impact inflaționist va fi însă atenuat substanțial până în martie 2023 de schemele de plafonare a prețurilor la energie pentru consumatorii casnici.
