De asemenea, firmele de telefonie mobilă erau obligate să colaboreze cu anchetatorii pe mandate de siguranță națională, pentru trădare, spionaj și terorism.
Potrivit unui comunicat de presă, AUR susține că, miercuri, Curtea Constituțională a României (CCR) a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de partid împotriva „Ordonanței Prună” nr. 6/2016 și a legii ei de aprobare. „Decizia confirmă justețea demersului nostru și arată că Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor, înființat în secret în baza unei hotărâri a CSAT, nu are nicio bază legală”, se arată în respectivul comunicat.
Camera Deputaților a votat, în luna noiembrie 2021 proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.
Este vorba despre Ordonanța adoptată în 2016 de ministrul Justiției de atunci, Raluca Prună, prin care se permitea SRI să poată face cercetare penală pentru anumite infracțiuni. Proiectul de lege a fost adoptat cu 283 de voturi pentru, 10 împotrivă și 10 abțineri.
Aceasta avea ca obiect reglementarea unor măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, prin intervenții legislative asupra acelor normative incidente în această materie, ca urmare a admiterii de către Curtea Constituțională, la data de 16 februarie 2016, prin Decizia nr.51/2016, a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, în ceea ce privește sintagma „ori de alte organe specializate ale statului”.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Astfel, SRI putea să facă acte de cercetare penală în condiții speciale, în cazuri de trădare, spionaj, terorism. Ordonanța 6/2016 prevede că „organele Serviciului Român de Informații nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reținerii sau arestării preventive și nici dispune de spații proprii de arest. Prin excepție, organele Serviciului Român de Informații pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnica, conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finala din Codul de procedura penală”.
Concret, SRI putea face interceptări, dar numai sub control judecătoresc, iar Parchetul General și DIICOT poate avea poliție judiciară, fără a se mai pune în relații de dependență și subordonare față de Ministerul de Interne.
De asemenea, firmele de telefonie mobilă erau obligate să colaboreze cu anchetatorii pe mandate de siguranță națională, pentru trădare, spionaj și terorism.
Comisia juridică din Camera Deputaților a decis, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului, fără amendamente, în forma adoptată de Senat. Ministerul Public este autorizat să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea, stocarea si descoperirea informațiilor privitoare la infracțiunile date în competența parchetelor, în condițiile legii.
În plus, organele de poliție judiciară își desfășoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea și supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispozițiile acestuia. Serviciile si organele specializate în culegerea, prelucrarea si arhivarea informațiilor au obligația de a pune, de îndată, la dispoziția parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele și toate informațiile, neprelucrate, deținute în legătură cu săvârșirea infracțiunilor.
Proiectul legislativ a fost iniţiat după ce guvernul Cioloş a adoptat în anul 2016 ordonanţa promovată de Raluca Prună, ministrul Justiţiei la acea dată, act ce a atras încă de atunci numeroase critici, la Avocatul poporului, inclusiv în rândul specialiștilor în Drept.
