O plafonare a prețurilor carburanților la 7 lei pe litru pentru șase luni, așa cum ar propune PSD, ar însemna că statul trebuie să plătească benzinăriilor diferența de preț, care ar ajunge la aproximativ 10 miliarde de lei, adică aproximativ 1,8 miliarde de euro, și cam tot atât ar pierde statul dacă ar reduce TVA de la 19% la 5% și acciza cu 50%, spune analistul economic Adrian Negrescu, pentru impact.ro. Prețurile carburanților sunt acum la niveluri record, de peste 8,5 lei la benzină și peste 9 lei la motorină.
”Statul are două soluții pe masă, în momentul de față, pentru prețul carburanților. Prima vizează o plafonare a prețului la 7 lei și plata către benzinari a diferenței de preț – de aproximativ 9-10 miliarde de lei, în funcție de evoluția prețului petrolului și a consumului – și cea de-a doua, reducerea TVA de la 19 la 5% și a accizei cu 50%. Și această a două varianta va costa tot 10 miliarde de lei, așa cum estima recent Ministerul Finanțelor Publice”, spune analistul economic.
Adrian Negrescu spune că plafonarea este ”cea mai proastă variantă” pe care o poate alege Guvernul, mai ales dacă ia în calcul că va putea amână plățile către benzinari pe modelul practicat în relația cu furnizorii de gaze și energie electrică.
”Politicienii se vor salva în fața electoratului, la fel cum au făcut-o și cu zona de energie, dar consecințele plafonării sunt imposibil de estimat.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Dacă prețul petrolului se duce în 160 dolari, suma pe care statul va trebui să o aloce va fi cel puțin dublă. Își permite Guvernul o asemenea aventură, fără niciun fel de predictibilitate? Asta dincolo de problemele logistice, de posibila penurie de carburanți.
Noi, consumatorii, poate ne vom bucură că avem un preț de 7 lei pentru 6 luni, dar vom plăti cu vârf și îndesat factura plafonării, prin taxe, impozite, costuri de împrumut, prin efectele recesiunii către care ne îndreptăm cu pași repezi”, a explicat analistul economic.
PSD vrea să discute în Coaliție cele două propuneri pe care le-a făcut pentru scăderea prețurilor la carburanți:
În condițiile în care deficitul bugetar este mare, pare aproape imposibil că Guvernul va renunța la o parte din banii pe care îi încasează sau că va reduce TVA de la 19% la 5% fără să aibă garanția că scăderea se va regăsi și în prețurile din benzinării.
Statul încasează acum din taxe și impozite mult mai puțin decât cheltuie, mare parte pentru salarii și pensii, iar împrumuturile au ajuns la sume record. O renunțare la miliarde de lei din încasări ar adânci și mai mult deficitul bugetar.
Peste 50% din preţul unui litru de benzină sau motorină ajunge la stat din accize, TVA și alte taxe, restul fiind costurile companiilor.
Accizele la carburanți nu se calculează ca procent din preț, ci ca sumă fixă. Codul Fiscal prevede că accizele la carburanți se ajustează la începutul fiecărui an.
Din 1 ianuarie 2022, accizele la carburanți sunt:
Din prețul carburanților, 1,892 lei sunt accizele statului pe benzină și 1,734 lei pentru motorină. La aceste costuri se adaugă TVA 19%.
Restul până la prețul afișat la pompă este costul net al carburantului, influențat de prețul țițeiului, care ar reprezenta cam 30% din prețul final de la pompă, la care se adaugă costurile producătorilor și distribuitorilor.
După ce statul stabilește suma pe care încasează pentru fiecare litru de benzină vândut, producătorii și distribuitorii își stabilesc prețul, în funcție de toate taxele pe care le datorează și de celelalte costuri de transport, rafinare, procesare și livrare la benzinărie, la care adaugă și marja de profit.
Ultimele date de la Oil Bulletin, publicația oficială a Comisiei Europene, arată că, în România, motorina are un preț fără taxe de 5,85 lei pe litru, iar benzina, 5,28 lei pe litru. Asta la un preț la pompă de 8,5 lei benzina și 9 lei motorina.
La un preț posibil plafonat la 7 lei pentru motorină, scăzând acciza și TVA, rămâne un preț de 4,2 lei pe litru, cu tot cu adaosul comercial. Pentru benzină, prețul ar fi de 4 lei pe litru. Asta înseamnă că diferența de 1,6 lei pe litru pentru motorină și 1,3 pe litru pentru benzină ar trebui să fie dată de stat comercianților de carburanți.
Plafonarea timp de șase luni s-ar aplica pentru un consum de aproximativ 5 milioane de tone de carburanți, dacă vânzările s-ar ridica tot la nivelul de anul trecut, de aproximativ 10 milioane de tone.
Uniunea Europeană impune, printr-o directivă din 2003, un nivel minim al accizelor care nu poate fi încălcat decât cu derogare de la Comisia Europeană. Ratele minime de impozitare sunt obligatorii pentru toate statele membre.
Directiva impune un nivel minim al accizei de 359 euro/mia de litri la benzina fără plumb și de 330 euro/mia de litri pentru motorină. Cum cursul de schimb este cel publicat în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior, nivelul minim al accizei impus de UE este, în România, de 1.776,29 lei/mia de litri pentru benzină fără plumb și de 1.632,8 lei/mia de litri pentru motorină.
România are din ianuarie 2022 un nivel al accizei de 1.892 lei/mia de litri de benzină fără plumb și de 1.734 lei/mia de litri de motorină.
O reducere cu 50% ar duce acciza la 946 lei la benzină fără plumb și la 867 la motorină, mult sub nivelul minim al accizei obligatoriu în statele UE.
Dacă ar încălca prevederile directivei, România s-ar putea confrunta cu o procedură de infringement.
Același răspuns a fost dat și de Ministerul Finanțelor în aprilie, la o interpelare a unui deputat. Răspunsul a venit după ce în februarie s-a discutat de o posibilă scădere temporară cu 50% a accizei la combustibil. ”Măsura ar reduce prețul la pompă imediat cu peste 1 leu”, spunea atunci ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.
”În ceea ce privește nivelul accizelor aplicabil benzinei fără plumb și motorinei, precizăm că Directiva 2003/96/CE stabilește ratele minime de impozitare care sunt obligatorii pentru toate statele membre și nu prevede posibilitatea unui mecanism de derogare pentru reducerea temporară a nivelului accizelor pentru benzină fără plumb și motorină.
De asemenea, precizăm că nivelul accizelor este în permanentă monitorizare de către Comisia Europeană, astfel că nerespectarea nivelurilor minime de impozitare prevăzute de directivele UE în domeniu ar putea determina declanșarea acțiunii în constatarea neîndeplinirii actualelor obligații ce îi revin României în calitate de stat membru al UE”, preciza Ministerul Finanțelor.
Impactul negativ asupra veniturilor la bugetul de stat din accize și TVA ar fi fost de 9,7 miliarde de lei, din care 4,6 miliarde lei pierderi din accize și 5,1 miliarde de lei din TVA. Estimarea impactului asupra veniturilor din TVA a fost făcută atunci în condițiile unui preț de 8 lei/litru, atât la benzina fără plumb, cât și la motorină, cu aplicarea TVA de 19%.
Pierderea de venituri la bugetul de stat ar afecta și mai mult deficitul bugetar.
Reducerea accizelor la carburanți, de la o lună până la un an, pentru a scădea prețul benzinei și motorinei la pompă, a fost o măsură aleasă de 15 state europene: Belgia (pentru 3 luni), Croația (3 luni), Cipru (2,5 luni), Franţa (4 luni), Germania (3 luni), Grecia (3 luni), Ungaria (3 luni), Irlanda (5,5 luni), Italia (o lună), Malta (12 luni, din noiembrie 2021), Ţările de Jos (9 luni), Polonia (6 luni), Portugalia (3,5 luni), Slovenia (o lună) şi Suedia (4 luni).
Transportatorii au cerut recent o plafonare a prețurilor la carburanți și o reducere a accizei, așa cum au făcut alte state, pentru a scădea prețul benzinei și motorinei la pompă.
O propunere de reducere a accizei la carburanți cu 50% a fost făcută și în februarie, de ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, dar s-a renunțat la măsură pentru că ar fi contrară normelor UE și România ar risca o procedură de infringement.
